Dragnea, despre contestarea legii privind fermierii: „Este clar că interesele străine sunt lovite crunt”. Iohannis, acuzat dur și de fermierii români

„Este clar că această atitudine nu sprijină fermierii român. În condițiile în care România importă sute de mii de tone de carne și exportă zeci de mii este clar că printr-o astfel de lege interesele străine sunt lovite crunt. Așteptăm să vedem ce zice CCR. Nu renunțăm la aceste legi că discutăm de un interes major al României, a declarat Liviu Dragnea la Antena 3.

Ulterior, în altă intervenție publică, Dragnea a acuzat din nou că sunt apărate interesele străine.

„Acum, o măsură de genul acesta sigur că diminuează importurile, sigur că unii importantori și producători din extern să piardă niște miliarde și deranjează foarte mult. Orice blocaj în sensul acesta blochează interesul fermierilor români și protejează interesele românilor.(…) Eu o citesc în registrul de a proteja interesele străine (…) Când se trage linie la sfârșitul zilei, interesele străine sunt protejate în România și eu nu am nimic cu interesele străine, dar mă interesează ca interesul românesc să fie protejat”, a spus Dragnea, într-o intervenție telefonică la România TV.

Președintele Klaus Iohannis a depus, luni, la CCR o sesizare de neconstituționalitate a Legii privind aprobarea Programului prin care crescătorilor de suine primesc ajutoare de la stat pentru activitatea de reproducție, șeful statului invocând o neconcordanță cu normele europene.

„La data de 28 aprilie 2018, Parlamentul a transmis Președintelui României, spre promulgare, Legea privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție. Prin conținutul normativ, considerăm că legea menționată încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 135, precum și pe cele ale art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, pentru motivele expuse în cele ce urmează. Art. 21 din legea dedusă controlului de constituționalitate prevede următoarele: „(1) Schema de ajutor de stat prevăzută în prezenta lege se notifică la Comisia Europeană de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. (2) În situația în care decizia Comisiei Europene de acordare a ajutorului de stat conține prevederi noi sau diferite față de schema notificată, prevederile schemei de ajutor de stat se completează și/sau se modifică în mod corespunzător. ” În domeniul ajutorului de stat și al concurenței, Comisia Europeană este singura instituție care decide asupra compatibilității măsurii cu normele Uniunii Europene incidente. Cadrul normativ privind acordarea ajutoarelor de stat este stabilit în art. 107-109 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Astfel, potrivit art. 107 alin. (1) din TFUE, cu excepția derogărilor prevăzute de tratate, sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre”, se arată în textul sesizării, potrivit Administrației Prezidențiale.

Iohannis susține în sesizare că Legea în forma în care a fost adoptată de Parlament nu poate fi aplicată deoarece nu prevede necesitatea încuviințării Comisiei Europene, lucru stipualt prin Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

„Art. 108 alin. (3) din TFUE precizează expres că înainte de pronunțarea unei decizii finale de către Comisie, statul membru ce ar dori să instituie un ajutor de stat nu poate pune în aplicare măsurile preconizate. Or, simpla notificare a Comisiei Europene cu o schemă de ajutor de stat, așa cum se prevede la art. 21 alin. (1) din legea criticată nu echivalează cu încuviințarea ei de către Comisie. (…) Mai mult, în forma inițială, legea criticată preciza expres faptul că „Schema de ajutor de stat prevăzută de prezenta lege se implementează după primirea deciziei Comisiei Europene de acordare a ajutorului de stat”. Însă, în urma reexaminării această dispoziție a fost eliminată. În absența unui termen expres în cuprinsul legii criticate, care să asigure primirea deciziei Comisiei Europene, legea va intra în vigoare conform art. 78 din Constituite și, pe cale de consecință, ajutorul de stat ar urma să fie implementat anterior primirii deciziei Comisiei Europene de acordare a ajutorului de stat”, se arată în documentul trimis de șeful statului către Curtea Constituțională.

Președintele Klaus Iohannis a sesizat, tot luni, CCR asupra neconstituționalității Legii privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol, invocând aceleași motive de neconstituționalitate ca la Legea privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, dar gestul președintelui este contestat chiar de fiermieri.

„Constatăm cu surprindere faptul că instituția prezidențială îngreunează demara­rea unui proiect care face bine României. În 30 de ani de la Revolutie, zootehnia românească aproape că nu există în Europa. Suntem incapabili să ne producem mâncarea de care avem nevoie”, spune Mary Pană, președintele Asociației Crescă­torilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP).

Prin Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) urma să sub­venționeze înființarea de ferme de repro­ducție porcine prin decontarea a cel puțin 40% din cheltuielile necesare construirii locurilor de cazare, achiziției de utilaje sau de animale pentru prima populare.

Scopul programului era de a reduce dependența de carnea de porc din import, în contextul în care circa 40-45% din consumul de carne de porc este acoperit din import, potrivit reprezentanților MADR.

„Importăm circa 70% din alimentele pe care le consumăm, iar sectorul cărnii de porc este la pământ. Astăzi, fermierul nostru cumpără purcelul la circa 70 de euro din alte state membre, în timp ce prețul de producție în România este de circa 40 de euro pe cap. Diferența de cost este suportată de consumator! Construirea fermelor de reproducție este aproape nefinanțabilă de către băncile comerciale din România, din cauza istoricului zootehniei naționale, marcat de numeroase falimente în industria alimentară autohtonă – tocmai din lipsa celei mai importante verigi, reproducția”, spune președintele ACEBOP. În 2017, România a importat carne de porc în valoare de 475 mil. euro și a exportat de 8,5 ori mai putin, de circa 56 mil. euro, potrivit datelor Eurostat. Astfel, deficitul comercial din piața cărnii de porc a ajuns la 419 mil. euro în 2017, potrivit calculelor ZF.

Principalele țări care trimit carne de porc în România sunt Germania, Spania, Ungaria, Olanda și Polonia, potrivit sursei citate.

România avea la sfârșitul anului trecut 4,4 milioane capete de porci, cu 32% mai puține animale față de anul 2007, potrivit datelor Eurostat. Peste 2 milioane capete de porcine a pierdut România în perioada 2007-2017.