Ecaterina Andronescu: Nu am auzit să se închidă lumina într-o școală pentru că nu și-a plătit curentul

În cadrul ședinței anuale a Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, Învățământul preuniversitar, reprezentantul Coaliției pentru Educație Daniela Vișoianu a declarat că România se află mult sub media europeană în ceea ce privește raportul dintre cheltuiala pentru salariile cadrelor didactice și cea alocată cheltuielilor materiale. Raportul dintre procentele alocate la nivel național pentru anul 2019 s-a modificat în sensul scăderii bugetului alocat cheltuielilor materiale.

„Raportul traditional la finanțarea per elev între cheltuiala pentru salariile cadrelor didactice și cheltuielile materiale era în România de 90% față de 10%. Media europeană este 60%, față de 40%. În anul 2019, deși am aprobat cu întârziere bugetul, raportul s-a modificat și mai mult”, spune Daniela Vișoianu.

EXCLUSIV Mită de 450.000 de euro pentru un proiect de stocare a energiei, la Gheorgheni. Directorul unei companii din Slovenia și complicele său român au fost arestați sâmbătă seară. Gândul a aflat cine sunt persoanele implicate în dosarul DNA și publică toate detaliile afacerii

23:31

DIPLOMAȚIE Ce a obținut SUA după vizita lui Xi Jinping la Washington. China cumpără cărbune american, iar Washingtonul primește noi angajamente de la Beijing

22:14

Astfel, potrivit aceleiași surse, avem un procent de 96% pentru salarii și de doar 4% pentru cheltuieli materiale.

„Creșterea de finanțare per elev pentru cheltuielile cu salariile cadrelor didactice este de 22% în 2019, față de 2018, respectiv la 5.384 de lei față de 4.413, iar la cheltuielile materiale a crescut cu 15 lei, deci 4,2% , respectiv am ajuns la 370 de lei față de 355 de lei”, a spus Daniela Vișoianu.

Declarațiile au fost lansate vineri, la Palatul Parlamentului, unde a avut loc Ședința anuală a Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, Învățământul preuniversitar, sub deviza „Într-o Românie educate, educația ne unește”.

Reprezentantul Coaliției pentru Educație, Daniela Vișoianu, i-a adresat ministrului Educației Ecaterina Andronescu, prezentă și ea la dezbatere, următoarea întrebare: „Cum am ajuns să scădem și mai mult procentul de cheltuială materială?”

Ecaterina Andronescu: „Nu știu ce ați luat dumneavoastră la cheltuielile materiale, de e cuprins un procent atât de mic. (…) Nu sunt numai acelea veniturile care merg spre școli”.

Daniela Vișoianu : „Cifrele au fost luate din costul standard din Hotărârea de Guvern. În anumite comunități, doar acelea sunt”.

Ministrul a spus, în acest context, faptul că aceste fonduri la care reprezentantul Coaliției pentru Educație face referire nu sunt singurele alocate de minister. Ecaterina Andronescu a vorbit și de alte fonduri substanțiale alocate școlilor, spunând că nu are cunoștință ca accesul la lumină să fi fost oprit în vreo școală pentru pentru că nu s-a plătit curentul.

„Anul acesta, pe lângă cei 350 la care faceți dumneavoastră referire, bugetul ministerului cuprinde 600 de milioane de lei pentru rechizite pe un an de zile acordate tuturor copiilor din învățământul obligatoriu, ceea ce nu este puțin deloc și cele două miliarde pentru digitalizare. Toate acestea sunt cheltuieli materiale. Poate nu știu eu, dar nu am auzit să se închidă lumina într-o școală pentru că nu și-a plătit curentul”, menționează ministrul.

Ministrul Educației a precizat că nu trebuie exagerat în astfel de cazuri, adăugând că bugetul alocat ministerului nu va fi niciodată suficient de mare.

„Eu cred că nu trebuie să exagerăm. Sigur, că nu o să mă auziți niciodată spunând că ministerul are un buget suficient de mare, chiar dacă e 5,5% din PIB anul acesta. Tot timpul sunt necesități mai mari și sigur că bugetul trebuie să fie în mod corespunzător”, spune Ecaterina Andronescu.

Ministrul a mai declarat în același context că, în acest moment, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP), asigură cheltuielile pe infrastructură anuală a 5.095 de școli, însumând 17 miliarde și că astfel, ministerului îi revine doar responsabilitatea unor investiții mici, precum rezolvarea problemei grupurilor sanitare din curtea școlii și ridicarea unor cantine.

„În primul rând că, de câțiva ani de zile, cheltuielile pe infrastructură anuală a școlilor sunt la MDRAP. (…) Noi avem foarte puțini bani acum la cheltuieli materiale, investiții mici – să rezolvăm problema grupurilor sanitare din curtea școlilor, vreo 65 de milioane și încă 140 de milioane, pentru a încerca să rezolvăm problema unor cantine în școli din mediile mai dezavantajate”, informează Ecaterina Andronescu.

Președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți Iulian Cristache a intervenit: „Doamna Vișoianu are dreptate”

Iulian Cristache a menționat că, în contextul scăderii procentului alocat bunurilor și serviciilor, el a fost printre puținii care au luat atitudine. El a mai spus și faptul că, la acel moment, inspectorii școlari au votat împotriva creșterii procentului.

„Nu vreau să se supere nimeni, este o decizie politică. Sindicatele profesorilor au fost mult mai puternice decât cele ale părinților (…) 355 a fost finanțarea pe cadru pentru bunuri și servicii, iar în momentul în care s-a trecut la vot și în fază inițială, stabilisem ca acest procent să crească și la noi cu 22%, s-a revocat decizia. (…) S-a discutat la nivel de minister, pentru că din 21 de membri, 11 sunt din minister și din inspectoratele școlare, și culmea, inspectorii școlari au votat împotriva creșterii acestui procent”, a declarat Iulian Cristache.

Președintele Federației Părinților a menționat în același context și faptul că, la acel moment, inspectorii școlari și-au motivat dezaprobarea față de creșterea acestui procent, spunând că nu este nevoie de demers. Iulian Cristache a mai spus și că acest lucru are loc în condițiile în care aceiași inspectori primesc sesizări de la școlile din țară că banii alocați nu sunt suficienți pentru acoperirea tuturor nevoilor.

„Inspectorii școlari au spus că nu este nevoie de o creștere mai mare de 4,2 procente pentru bunuri, servicii. Acei inspector care primesc de la unitățile de învățământ sesizări că nu ajung bani pentru aceste lucruri. Ce spuneți dumneavoastră cu acele finanțări suplimentare sunt binevenite, sumele sunt consistente, dar vorbind de finanțări suplimentare. Bunuri și servicii se referă la facturi de curent, utilități, inclusiv la dreptul de formare continuă pe care îl are orice profesor, drept de care nu beneficiază”, informează Iulian Cristache.