EFECTELE #COVID-19. Fost șef al spionilor vorbește despre pericolele din perioada pandemiei. „Granița dintre suficientă informare și suprainformare este foarte subțire!”

Sub afluxul de opinii, știri, idei, aprecieri, păreri, verdicte, interdicții, recomandări, limitări, decizii, statistici, breaking news, graniţa dintre suficientă informare şi suprainformare se disipează, iar omul se confruntă cu un nou fenomen, și anume acela de „news fatigue” (care funcționează similar cu cel de „security fatigue”), element ce poate accentua starea de anxietate.

„Opinii, știri, idei, aprecieri, păreri, verdicte, interdicții, recomandări, limitări, decizii, statistici, breaking news. Multe, prea multe, foarte multe și mai ales, toate, dar toate, pe unul și același subiect”.

„Le găsim peste tot, vin către noi, chemate sau nu, din ecranele televizoarelor, calculatoarelor, laptop-urilor, tabletelor, telefoanelor, sunt majoritare în putinele publicații tipărite ce au mai rămas pe piața, le auzim pe posturile de radio, le vedem pe bannerele publicitare, etc.

„Granița dintre suficientă informare și suprainformare este foarte subțire, iar prețul pentru trecerea acesteia este plătit în creșterea, uneori dramatică, a stării noastre de anxietate”, scria joi, 23 aprilie 2020, fostul șef operativ al spionilor români, gen. (r), Silviu Predoiu, pe pagina sa de socializare.

În viziunea generalului Predoiu, există o similitudine între conceptul de „news fatigue” și „security fatigue”. Ambele duc inevitabil la același deznodământ: ținta informațiilor (omul) ajunge la concluzia că de fapt nimic nu are sens, că în fapt totul este un joc al șansei.

„Cu ceva timp în urmă încercam să explic cuiva, care îmi spunea că organizează lunar instruiri pe teme de cyber security pentru personalul firmei sale, ce înseamnă «security fatigue» și riscurile asociate acestui fenomen.

„Când suntem bombardați în mod neprofesionist cu avertismente despre multitudinea de riscuri ce ne pândesc atunci când ne aflam în fața ecranului unui calculator, cu date despre câte sisteme de securitate trebuie să achiziționăm, câți pași trebuie să respectăm pentru un minim de siguranță, câte parole complexe ar trebui să reținem și să schimbăm periodic… rezultatele sunt exact opuse celor scontate: operatorul ajunge la concluzia că de fapt nimic nu are sens, că în fapt totul este un joc al șansei, așa că în final va avea aceeași parolă, notată pe ultima pagină a agendei de pe birou, împărtășită și colegei, în «caz de ceva» și care este numele cățelului urmat, eventual, de data de naștere a copilului.

„Ei bine, există și «news fatigue», iar acesta funcționează exact la fel ca și «security fatigue». Să ne amintim cum s-au rostogolit peste noi «informațiile esențiale» pentru traversarea crizei: întâi a trebuit să ne spălăm pe mâini des. Și să nu purtăm mască decât dacă suntem bolnavi.

„Apoi am aflat că putem lua virusul pe pantofi, deci este indicat să nu intrăm cu ei în casă sau să-i ștergem rapid cu clor. Apoi că virusul poate fi pe pungile, sau pachetele, sau cutiile cumpărate de la supermarket și că nu ar strica să dezinfectăm fiecare obiect în parte (!). Și să ne punem rapid la spălat hainele cu care am fost afară sau măcar să le lăsăm la aer 1-2 zile. Și să ștergem pe jos cu clor dacă cumva am lăsat pungile pe jos când am intrat în casă.

„Și, după o încercare de a respecta toate aceste indicații, ajungi la concluzia că fie nu mai mergi la cumpărături, fie «ce-o fi o fi», scrie generalul în rezervă pe pagina sa de Facebook.

Agresarea publicului cu informație preponderent negativă duce la un sentiment de neputință

În plus, în postarea sa, consultantul face vorbire despre „bombardamentele” constante cu aceleași opinii, știri, idei, aprecieri, păreri, verdicte, interdicții, recomandări, limitări, decizii, statistici și breaking news, la care este supus consumatorul de informație.

„Agresarea fără măsură a publicului cu informație, preponderent negativă, despre o amenințare, conduce în final, în cele mai multe dintre cazuri, la două situații. Prima este reprezentată de consolidarea unui sentiment acut de neputință care, inevitabil, vine la pachet cu disperarea, cu frica”.

„Cea de a doua este reprezentată de apariția indiferenței, de adoptarea unei atitudini de genul lui «deci orice am face, numărul de victime crește, [după atâta timp nu ne putem încă permite relaxarea], [va urma un al doilea val, mult mai puternic], așa că măcar să fac ce vreau». Rezultatul final, pentru ambele situații este însă același, respectiv abandonul, defetismul, ignorarea normelor de protecție”, a afirmat Silviu Predoiu.

El apreciază totodată că, „dincolo de orice îndoială”, este cert faptul că un om informat este un om mai protejat, dar la fel de cert este și faptul că „o persoana agresată informațional este mai anxioasă, mai panicată și, prin urmare, mai vulnerabilă”.

„Nu ne putem aștepta ca numărul de informații despre prezenta amenințare să scadă, dimpotrivă, cu diferite motivații, de la obligații de serviciu, la interese strict financiare și până la cel mai pur altruism oamenii, oficiali, jurnaliști, bloggeri, specialiști, etc, vor continua să împărtășească opinii, știri, idei, aprecieri, păreri, verdicte, interdicții, recomandări, limitări, decizii, statistici, breaking news”.

„Rămâne ca noi, cei aflați la «primire», să decidem de cât avem nevoie pentru a ne proteja sănătatea mentală. Unii, printre care și eu, citesc, urmăresc știrile, caută informații pe tema zilei doar pentru perioade strict limitate, auto-impuse, gen o oră dimineață și o oră seara.

„Alții pot aplica alți algoritmi. Fiecare se cunoaște destul de bine pentru a decide cât îi este suficient. Nu vreau sa va propun o formulă, vreau doar sa vă amintesc să rămâneți în control. Pentru că puteți, depinde doar de voi”, îndeamnă în final generalul (r) Silviu Predoiu.

Experiența în serviciul țării

Silviu Predoiu este un general cu patru stele român (în rezervă), fost ofițer în cadrul SIE. De mai multe ori, acesta a îndeplinit funcția de director interimar al Serviciului de Informații Externe.

Silviu Predoiu s-a născut la 5 iulie 1958, la București. El a urmat cursurile Facultății de Geologie-Geografie din cadrul Universității din București între anii 1979-1984.

Între 1987 și 1989, Predoiu a urmat un curs de informații externe, iar în 1993 a absolvit un curs de jurnalism, conform site-ului SIE.

În anul 1999, Silviu Predoiu a urmat un curs postuniversitar de management, pentru ca, în intervalul 2000-2003, acesta să participe la programe de pregătire specifică organizate de servicii partenere euro-atlantice.

Pe rând, în cadrul SIE, Predoiu a ocupat funcțiile de ofițer operativ contraspionaj extern (1990-1993), participant la o misiune externă de lungă durata (1993-1997), ofițer operativ contraspionaj extern (șef birou, locțiitor șef serviciu, șef serviciu, 1997-2000), șef direcție la combaterea crimei organizate (2000-2002), șef direcție antiterorism (2002-2003), șef direcție la protecție internă (2003-2004), respectiv șef direcție la contraspionaj, protecție (2004-2005).

La 18 noiembrie 2005, a devenit adjunct al directorului SIE.

A mai îndeplinit funcția de director interimar al SIE în perioadele 20 iulie-4 octombrie 2006, 19 martie-5 decembrie 2007, 8 februarie-27 februarie 2012, 23 septembrie 2014-29 iunie 2015 și septembrie 2016-iulie 2018.

Anterior încadrării în SIE, Silviu Predoiu a lucrat că inginer geolog la Întreprinderea de Metale Rare din București (1985-1990).

În cadrul SIE, a fost încadrat cu gradul de locotenent-major. A fost înaintat în grad după cum urmează: căpitan (1992), maior (1996), locotenent-colonel (1999), colonel (2002), general de brigada (2004), general maior (2006), general locotenent (2008), general (2011).

Sursă foto: Pixabay/caracter ilustrativ