CERCETARE. Fenomen incredibil. Ce se întâmplă cu Dunărea. Pare incredibil, dar experții au explicații

O echipă formată din experți din mai multe țări a descoperit un fenomen ciudat în legătură cu fluviul Dunărea, al doilea ca lungime din Europa, care parcurge, până la vărsarea lui în Marea Neagră, nu mai puțin de zece țări și patru capitale. 

Izvorât din munții Pădurea Neagră, din Germania, bătrânul fluviu trece apoi prin Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina și România, unde, de altfel, se și varsă în Marea Neagră. În drumul său, Dunărea străbate și patru capitale, Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad.

Experții au descoperit că, în ultimii 200 de ani, uriașul fluviu a devenit mai scurt și mai îngust. Astfel, în prezent, Dunărea măsoară cu 134 de kilometri mai puțin și este mai îngustă cu 40 la sută față de cum era la nivelul anilor 1800.

ULTIMA ORĂ Bucureştenii nu se grăbesc să-şi aleagă primarul general. Procentele înregistrate de AEP sunt la jumătate, în 2025, raportat la aceleaşi ore, în 2024

12:27

SOCIAL Ce se schimbă la pensii din 2026. Noua formulă de calcul a vechimii în muncă

12:24

Conform experților, aceste schimbări au avut loc ca urmare a intervenției omului. Astfel, de-a lungul anilor, au fost făcute lucrări de îndreptare a cursului, au fost ridicate baraje și s-au făcut îndiguiri pentru evitarea inundațiilor.

Care este explicația specialiștilor

În urma acestor intervenții, o mare parte dintre sedimentele aduse de apă nu  au mai ajuns în Marea Neagră, ci s-au depus pe maluri.

De fapt, acest fenomen era condiderat unul firesc pentru Delta Dunării, care, din cauza acestor sedimente, își schimbă forma anunal. Tocmai de aceea, i se mai spune și „cel mai nou pământ românesc”.

Totuși, problema îndiguirilor reclamată de echipa de experți a mai fost discutată și în anul 2006, când din cauza ploilor totrențiale care au căzut zile în șir peste Europa, au provocat un lanț de inundații fără precedent.

Atunci, apele umflate ale Dunării au măturat localități întregi, iar faleza de la Tulcea, altădată un loc de promenadă, ajunsese sub apă. La acel moment, au existat numeroase voci care au susținut teoria potrivit căreia fără o îndiguire excesivă, dimensiunile dezastrului provocat de ape ar fi fost mult mai mic.