FILMUL NEVĂZUT AL ZILEI ÎN CARE DIASPORA A FOST OPRITĂ SĂ VOTEZE. Circulara de la Torino: italienii intervin pe lângă Guvernul de la București

Publicat: 23/11/2014, 20:20

Zona Torino, din nordul Italiei, găzduiește una dintre cele mai mari comunități de români din Italia – peste 85.000 sunt doar cei care trăiesc acolo cu forme oficiale, după cum reiese din estimările Consulatului României la Torino. Dintotdeauna, la alegeri aici s-au înregistrat printre cele mai mari prezențe la vot ale românilor din Italia. Totuși, niciodată cifrele nu au fost atât de spectaculoase ca la alegerile prezidențiale din 2014: în turul al doilea, au votat peste 3.647 de români, iar câteva sute au rămas pe afară, neputând să mai voteze. În acest context, s-a declanșat o revoltă spontană, alimentată, spun unii martori și surse diplomatice, de consumul de alcool și de persoane care agitau spiritele, iar forțele speciale de intervenție ale Poliției italiene (DIGOS) au intervenit cu gaze lacrimogene și fumigene, fără însă a lovi protestatarii. Bilanțul, conform presei italiene: doi polițiști italieni răniți și internați la spital, doi români răniți, un român reținut de Poliție.

În ciuda solicitărilor oficiale ale Consulatului României de la Torino, trimise MAE cu o lună înainte de alegerile prezidențiale, de a organiza în acest oraș și în cele din aria sa de jurisdicție 15 secții de votare, dintre care două la Torino, MAE a refuzat acest lucru, fără vreo explicație oficială. Oficialii de la București, coordonați de ministrul Titus Corlățean, au decis să fie organizate doar 9 secții de votare în aria respectivă, dintre care doar una la Torino.

Trebuie spus că, cu excepția alegerilor prezidențiale din 2009, în orașul Torino au existat întotdeauna două secții de votare. Pentru acest scrutin însă, MAE a decis că este suficientă doar una. Celelalte, situate la cel puțin 80 de kilometri distanță în cel mai bun caz, erau la Alessandria, Aosta (în loc de Ivrea, cum a fost din 2009 până în 2014), Cuneo, Genova, La Spezia, Novara, Sanremo și Vercelli.

Conform datelor Biroului Electoral Central și ale MAE, consultate de gândul, la scrutinele din 2009 până în 2014 în Italia au existat mereu 55 de secții de votare, cu excepția alegerilor parlamentare din 2012, când au fost 56, și a alegerilor prezidențiale din 2014, când au fost doar 51. La acest scrutin, a fost eliminată o secție de votare din orașul Torino (unde mereu au fost două secții) și a fost deschisă una la Vercelli, situată la aproximativ 80 km distanță. De asemenea, în 2014, secția de votare de Ivrea, puțin mai la nord de Torino, a fost desființată, fiind deschisă în schimb una la Aosta, și mai la nord, la aproximativ 115 km distanță.

Din 2009 până în 2014, la Torino au votat mereu în jur de 1.700-1.800 de români, excepție făcând europarlamentarele din 2014, când au votat 900 de români. În primul tur al alegerilor prezidențiale din acest an, s-au prezentat însă mult mai mulți oameni ca de obicei: au reușit să voteze în primul tur 1.714 români, mulți alții rămânând la coadă la secția de votare, nivel de prezență care echivala cu cel din al doilea tur al prezidențialelor din 2009, când au votat 1.781 de persoane. Acest lucru a constituit un semnal de alarmă pentru diplomații români de la Torino, care a fost transmis la București, însă a fost complet ignorat. A urmat turul al doilea, când ceea ce era așteptat s-a întâmplat: o prezență record la vot, unde au votat 3.647 de români, iar alte câteva sute nu au putut ajunge să voteze. Pentru statistică, Victor Ponta a obținut în turul doi 371 de voturi la Torino, iar Klaus Iohannis aproape de zece ori mai mult – 3.271.

Conform cifrelor de mai sus, dacă ar fi existat și a doua secție de votare la Torino, ca de obicei, toți românii prezenți la coadă ar fi ajuns relativ lejer să voteze, chiar dacă s-ar fi format cozi și așa. Din punct de vedere al organizării la fața locului, la Consulat, lucrurile par să fi mers cât se poate de rapid în situația dată: un român a votat la fiecare 14 secunde la Torino (3.647 în 14 ore), procesul de vot nefiind întrerupt nici măcar atunci când un votant a scăpat ștampila de vot în urnă, treaba continuând doar cu 6 ștampile la 7 cabine de vot. În comparație, în primul tur a votat doar aproximativ un român la 30 de secunde (1.714 în 14 ore), ceea ce înseamnă că între cele două tururi a existat o accelerare a procesului de vot de peste 100%.

Sursa: Facebook // Alin Mateiciuc

Alarma de la Torino, ignorată la București: „O singură secție este total insuficientă”

În primul tur al alegerilor prezidențiale, pe 2 noiembrie, Consulatul României la Torino avertiza Biroul Electoral Central din străinătate că se confruntă cu o „situație urgentă”: la ora 14.00 votaseră 800 de persoane, iar coada se întindea pe două străzi la Consulat, alte 800-900 de persoană așteptând la ea.

„Situația este extrem de tensionată și ne așteptăm la apariția unor incidente”, transmiteau diplomații români la București, amintind că și la alegerile europarlamentare din 2007 geamurile Consulatului au fost sparte de românii furioși. Consulatul nu a primit niciun răspuns înapoi, iar în primul tur în jur de 200 de români nu au putut să voteze, creându-se proteste spontane.

Trei zile mai târziu, consulul general al României la Torino, Tiberiu Dinu, informa MAE că „existența unei singure secții de vot, ca în turul întâi, este total insuficientă” și solicita înființarea a 3 noi secții de votare – una la Torino la Consulat, una la Rivoli și una la Chieri. Această solicitare a rămas de asemenea fără răspuns, conform surselor diplomatice consultate de gândul.

Singurul ajutor trimis de MAE la Torino au fost trei angajați ai Direcției de Protecție a Misiunilor și Diplomatice și Curierat Diplomație (DPMCD), care aveau să se ocupe în turul doi de paza și ordinea secției de votare.

„Faptul că a fost doar o singură secție de votare s-a făcut simțit încă de la primul tur de scrutin, când foarte multe persoane nu au reușit să-și exprime dreptul la vot, iar pentru faptul că în turul doi nu a fost mărit numărul secțiilor, probabil diaspora s-a simțit neascultată, abandonată de autoritățile române, mai mult decât în toți acești 25 de ani”, explică pentru gândul Alin Mateiciuc, român care locuiește de 15 ani la Torino și care a fost observator legal în secția de votare din Consulat, desemnat de Centrul pentru Resurse Civice.

Sursa: Facebook // Alin Mateiciuc

Filmul zilei de 16 noiembrie. Cum s-a ajuns la gaze lacrimogene

Gândul prezintă o reconstituire a zilei turului doi al alegerilor prezidențiale la secția din Torino, așa cum reiese ea din sursele diplomatice consultate de gândul, precum și din relatările unor martori.

â–º Ora 3.00 – ora 7.00

Cu câteva ore înainte de începerea votului, românii formaseră deja o coadă de așteptare de câteva sute de persoane. Tensiunea era deja creată, iar pe zidurile clădirii Consulatului apăruseră inscripții cu vopsea: „Vrem să votăm liberi” și „Parlamentul României cuib de vipere”.

„Ne-am prezentat ca voluntari la 6.30, erau deja cozile enorm de mari. Fluxul de vot a fost foarte mare, lume enorm de multă. Eu am fost pus să stau la ușa de intrare în incinta consulară și a fost un haos total”, a povestit la o emisiune Nașul TV Dorin Enache, voluntar la secția de votare din Torino, care deține un service auto în oraș.

â–º Ora 13.00

Consulatul informează MAE și BEC că au votat 1.400 de persoane la Torino. „Încercăm să facem față situației, dar este imposibil”. Diplomații români au cerut ajutorul poliției italiene, pentru că mai mulți români încercau să sară gardul Consulatului, iar personalul de pază de la DPMCD fusese bruscat. Forțele DIGOS (Direcția de Investigații Generale și Operațiuni Speciale, divizie a Poliției italiene care se ocupă și cu antiterorismul, echivalentul SPIR-ului românesc) se așază în dispozitiv. La această oră, coada în fața secției de vot se întindea pe aproximativ 500 de metri și era formată din 3.000-4.000 de persoane.

â–º Ora 16.00

Consulatul informează BEC și MAE că au votat 2.300 de persoane la Torino. „Nu avem nicio șansă să terminăm în timpul legal. Rugăm decizia dumneavoastră, fie că este albă, fie că este neagră”. Diplomații români solicită prelungirea programului de votare cu 2-3 ore. Din estimările poliției italiene, la coadă așteptau la această oră 2.500 de persoane.

Consulatul a organizat o coadă specială pentru femei gravide, persoane însoțite de copii mici, oameni cu dizabilități. Din relatările unor martori, s-a ajuns și la situații în care unii români își împrumutau copiii, pentru a permite și altora să voteze mai repede, la coada specială.

â–º Ora 18.00

„Situația este extrem de tensionată”, informează Consulatul de la Torino MAE și BEC. Prefectura de la Torino a solicitat Guvernului de la Roma să intervină pe lângă Guvernul României, pentru rezolvarea situației. De asemenea, poliția italiană i-a informat pe diplomați că un grup de români protestează în Piazza Castello (piața centrală din Torino) și intenționează să vină la Consulat.

La această oră, votaseră deja peste 1.000 de oameni în plus față de primul tur și era evident că cei rămași la coadă nu vor apuca să voteze. Voluntarii din comunitatea de români torineză anunță că vor pleca acasă înainte de ora 21.00, pentru că le e frică pentru siguranța lor. „Noi voluntarii am fugit, pentru că ne-a fost frică, asta e realitatea„, confirmă situația voluntarul Dorin Enache.

Un rol la tot haosul care s-a creat l-au avut și persoanele, instigatorii în stare de ebrietate, care încă de la primele ore și-au făcut remarcată prezența. Nu știu cine erau, dar am văzut cu ochii mei câteva persoane care au intrat și au votat, erau recalcitrante, iar apoi au ieșit și au continuat să rămână în zona secției de votare. Precizez că erau doar câteva persoane, restul persoanelor care așteptau de 5-9 ore la rând erau calme și din când în când își mai exprimau nemulțumirea, în mod pașnic”, descrie pentru gândul situația observatorul Alin Mateiciuc.

â–º Ora 20.40 – 21.00

În curtea Consulatului a intrat ultimul grup de 20-25 de români, care avea să voteze în ziua respectivă (protocolul pentru asigurarea fluxului rapid era ca în curte să pătrundă 20-25 de persoane, apoi poarta să se închidă, iar oamenii din curte să intre în secția de vot pe măsură ce cei dinăuntru ieșeau pe o ușă separată, pe o altă poartă de acces). Sutele de români rămași la gard, pe stradă, și-au dat seama că nu vor mai apuca să voteze și s-a declanșat revolta.

Unii au început să se urce pe gardul Consulatului, încercând să pătrundă în curte, personalul DPMCD a fost bruscat, astfel că s-a impus intervenția scutierilor de la DIGOS. Aceștia s-au așezat în lanț, între gardul Consulatului și mulțimea furioasă, apoi au pătruns în curte, pentru a nu fi striviți, dar și pentru a proteja oamenii din secția de votare. Acest plan a fost agreat de diplomații români – conform legii, poliția italiană nu are voie să intre pe teritoriul românesc al Consulatului decât dacă misiunea diplomatică este atacată.

Mai mulți români au sărit gardul și au încercat să pătrundă în secția de votare, motiv pentru care personalul diplomatic și votanții s-au baricadat înăuntru. A existat „un bombardament de obiecte aruncate către clădire, fiind spart un geam securizat”. Românii furioși au distrus poarta de acces la garajul Consulatului (situat în afara Consulatului, pe stradă), au scos de acolo anvelope și le-au dat foc, aruncându-le în curtea Consulatului. S-a aruncat de asemenea cu ghivece, scaune, cărămizi, iar un român mai inventiv a luat chiar și furtunul de grădină al Consulatului, udând cu el scutierii DIGOS (vezi video).

Conform unor martori, unii români au devastat o pubelă pentru reciclarea sticlelor și au aruncat cu sticlele găsite în scutierii DIGOS și în clădirea Consulatului.

Ca urmare a acestor incidente, după 20 de minute de la începerea violențelor, conform Consulatului de la Torino, polițiștii DIGOS au utilizat gaze lacrimogene și fumigene și au reținut un român (vezi video). Intervenția cu gaze lacrimogene s-a făcut după ce șeful Poliției italiene a încuviințat acest lucru, fără să existe vreo solicitare din partea diplomaților români, așa cum s-a speculat, ci doar ca urmare a protocolului de intervenție al DIGOS, trupele acestuia fiind atacate. Nu au existat lupte corp la corp cu scutierii, nici lovirea românilor veniți să voteze. Doi polițiști italieni au fost răniți, unul tăiat grav la cap, altul la gambă, și au fost transportați la spital. Alți doi români au fost și ei răniți în busculada creată, existând persoane afectate de gaze.

„Cu siguranță motivele sunt mai multe. Dorința românilor de o schimbare în bine, faptul că după multe ore de așteptare li s-a închis ușa în nas (pentru a doua oară) și li s-a luat dreptul constituțional de a vota, toate acestea au dus la un protest spontan mult mai mai violent decât la primul tur„, încearcă Alin Mateiciuc să estimeze cum s-a ajuns la această revoltă violentă, la Torino.

„A început să se arunce cu pietre și cărămizi care nu se găsesc în împrejurimea consulatului, poate unii și le-au adus de acasă. În incinta consulară nu au fost probleme de flux de persoane, s-a votat de trei ori mai mult ca în primul tur, a fost o muncă infernală”, a rememorat și voluntarul Daniel Enache, la emisiunea televizată.

Diplomații de la Torino au informat Centrala, în noaptea respectivă, că sistemul video din Consulat nu funcționează decât pe jumătate, în sensul că a înregistrat incidentele, dar nu putea reda imaginile, iar Poliția italiană solicita probele pentru a putea identifica agresorii. Toate comunicările de la Torino, inclusiv cea de după asediu, au rămas fără răspunsuri scrise din partea Centralei MAE. La două zile după alegeri, al doilea ministru de Externe al României în decurs de doar o săptămână, Teodor Meleșcanu, avea să demisioneze, spunând că nu are nimic să își reproșeze.

Parchetul General, condus de procurorul general Tiberiu Nițu, a deschis o anchetă a faptelor care au avut loc în diaspora, când mii de români nu au putut să își exercite dreptul constituțional de a vota. Dosarul penal a conexat 6 plângeri penale și cercetează fapte de abuz în serviciu, neglijență în serviciu și împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

MAE nu a prezentat gândul, până la publicarea acestui articol, un punct de vedere. Precizăm că, conform legii, MAE este singurul responsabil cu organizarea secțiilor de votare din străinătate.

Ambasadoarea României în Italia: „Suntem criticați pe nedrept pentru aspecte care nu țin de competența noastră”

După alegeri, Dana Constantinescu, ambasadoarea României în Italia, a postat un mesaj critic pe pagina de Facebook, în care a explicat situația creată de MAE în diaspora.

„Doresc să clarific mai multe aspecte legate de votul în străinătate, proces care, pe fondul confuziilor privind cadrul legal în materie, a pus misiunile diplomatice și consulare într-o lumină nefavorabilă. Reiterez faptul că misiunile diplomatice și consulare nu au niciun fel de competență în reglementarea cadrului legal privind organizarea alegerilor în străinătate – numărul de secții de votare, ora de închidere a acestora sau desemnarea membrilor comisiilor electorale – elemente care au generat cele mai aprinse polemici. Misiunile diplomatice și consulare au exclusiv competențe logistice, punând în practică instrucțiunile venite de la București, adesea în condiții extrem de dificile, așa cum a fost cel legat de gestionarea unui flux disproporționat de votanți într-un timp limitat, în speță de la 9 la 21 și într-un număr limitat de locații”, scria Constantinescu.

Ambasadoarea a arătat și ea că MAE nu a ținut cont de propunerea diplomaților români din Italia, desființând și înființând secții de votare fără sens.

„Încă dinainte de cel de-al doilea tur de scrutin, având ca sursă autoritățile locale italiene și asociațiile românești, misiunile diplomatice și consulare din Italia au propus organizarea a 66 de secții de votare. Punctual, la CG Torino au fost propuse, printre altele, două secții de votare, dar și altele în Regiunea Piemonte care ar fi redus din fluxul de votanți al singurei secții aprobate în sediul CG Torino. Răspunsul de la București, prin care au fost aprobate prin ordin al ministrului doar 51 de secții, nu a ținut cont de aceste propuneri. Pentru a exemplifica, de la București s-au primit instrucțiuni pentru organizarea unei secții pe care nu am propus-o, și anume la Sondrio, unde în primul tur de scrutin s-au prezentat doar 48 de alegători!”, a arătat ambasadoarea.

„Suntem criticați pe nedrept pentru aspecte care nu țin de competența noastră”, a mai scris diplomatul.

Judecătorii BEC au explicat în mod oficial MAE că poate, conform legii, să suplimenteze numărul secțiilor de votare din diaspora, însă miniștrii de Externe Titus Corlățean, apoi Teodor Meleșcanu, au insistat că acest lucru nu este posibil. Un scenariu vehiculat de liderii PSD a fost că această modificare a legislației în timpul alegerilor ar putea constitui un motiv de cerere de anulare a alegerilor.

În ce privește prelungirea programului de votare, acest lucru intra tot în atribuția Guvernului (sau a Parlamentului, dar situația urgentă nu mai permitea acest circuit legislativ), care putea modifica legea alegerilor prezidențiale prin ordonanță de urgență, chiar și în ziua votului, dată fiind natura urgentă a situației.

Calvar pentru o tânără. Ce a putut să păţească după 10 partide de sex într-un...
Cand se TERMINA pandemia? OMS a facut anuntul
FOTO. Jojo, în costum de baie! Cum arată acum, de fapt, trupul fostei vedete Playboy
Demența la bătrânețe poate fi prevenită, dacă urmezi 5 sfaturi simple
Raed Arafat, anunț cutremurător! Măsura dură care se ia în toate spitalele din România, după...
Celebru milionar, salvat de la moarte, în mod miraculos, de Gigi Becali! `A venit Luțu...
Când se întoarce frigul în România. Trebuie să ne pregătim deja hainele groase
Criza guvernamentală ucide oameni zilnic. Apelul medicilor: Depolitizaţi deciziile medicale şi haideţi să colaborăm
Românii caută cu disperare aceste ANVELOPE DE IARNĂ. Ce au ele mai special?
BANCUL ZILEI – Două blonde fac nudism. La un moment dat apare un taur…
O nuntă din Botoșani a avut loc fără mire, după ce s-a infectat cu COVID
Cand se TERMINA pandemia? OMS a facut anuntul
Chinezii au LANSAT ceva revoluționar care îi ÎNGROZEȘTE pe americani. „Nu avem nici cea mai...
Averea halucinantă a noului premier al României! 40.000 de euro pensie și venituri grotesc de...
Rețete inedite de varză murată. Cum procedează alte țări din Europa: ar trebui să le...
La Constanța este deja Halloween, dar... FĂRĂ petreceri!
Regina Elisabeta a II-a, jignită? Premiul refuzat: „Găsiți un destinatar mai vrednic”
Vestea ȘOC a momentului în România: A murit. Cum a fost găsit...
Șoc total pentru cei cu mașini DIESEL! Vestea venită acum este absolut incredibilă. E record...
Iarna 2021-2022 va fi apocaliptică! Meteorologii se uită în arhive, să vadă dacă a mai...
EXCLUSIV. E război total pe piaţa de energie. De ce avem de fapt facturi prea...
Pâinea noastră (scumpă) cea de toate zilele? România, producţie record de grâu în 2021