Florin Popescu, audiat la PICCJ într-un dosar în care este suspectat de conflict de interese

La intrarea în sediul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ), deputatul Florin Popescu a declarat că este vorba despre un caz din 2009 și că el a avut legătură cu firma despre care spun anchetatorii, însă a fost acționar minoritar, cu 5%, până în anul 2008.

Popescu a precizat că acele contracte vizate de anchetatori au fost făcute înainte ca el să ajungă președintele Consiliului Județean (CJ) Dâmbovița. Deputatul a adăugat că acele contracte vizate de anchetatori nu ar fi fost încheiate cu Consiliul Județean Dâmbovița, ci cu Primăria Moreni.

Întrebat ce s-a întâmplat cu cei aproximativ 200.000 de euro obținuți din acele contracte, așa cum susțin anchetatorii, Popescu a spus că acea sumă nu a ajuns la el.

REACȚIEMihai Fifor îi ia apărarea lui Nicușor Dan, după ce președintele a spus că PNL și USR nu puteau guverna fără PSD: O necesară întoarcere la realism politic

15:34

JUSTIȚIEInfirmier trimis în judecată după ce ar fi agresat un pacient internat la Spitalul de Psihiatrie Săpoca. L-ar fi lovit de 13 ori cu o nuia

15:25

Deputatul a ținut să precizeze că este la dispoziția anchetatorilor 24 de ore din 24 și că le va furniza acestora orice fel de probe îi solicită.

Agenția Națională de Integritate anunța, în aprilie 2013, că deputatul Florin Popescu ar fi fost în conflict de interese în perioada în care a exercitat funcția de șef al Consiliului Județean Dâmbovița, întrucât a semnat contracte și acte adiționale între CJ și firma Procor SA, la care a fost asociat.

„În urma evaluărilor efectuate, s-a constatat existența indiciilor referitoare la săvârșirea infracțiunilor de conflict de interese de către Florin Aurelian Popescu, întrucât, în calitate de președinte al Consiliului Județean Dâmbovița, a semnat contractul de proiectare și execuție lucrări nr. 436/20.10.2010, precum și șapte acte adiționale la contractul de lucrări nr. 134/19.06.2008, încheiate între Consiliul Județean Dâmbovița și SC Procor SA, societate unde acesta a deținut calitatea de asociat până în luna iunie 2008, beneficiul patrimonial obținut fiind în cuantum de 1.003.509,37 lei (aproximativ 228.070 euro)”, precizeaza atunci ANI.
Agenția Națională de Integritate a sesizat atunci Parchetul Curții de Apel Ploiești, însă dosarul a ajuns ulterior la Parchetul instanței supreme.

Florin Popescu a fost președinte al Consiliului Județean Dâmbovița în mandatul 2008 – 2012. De asemenea, Florin Popescu a deținut în cadrul societății Procor SA calitatea de asociat, în perioada 17 iunie 1991 – 14 iulie 2008) și funcția de administrator, membru în consiliul de administrație, în perioada 28 iunie 1999 – 8 iulie 2003, preciza ANI.

Într-un alt dosar, instrumentat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, deputatul Florin Popescu este suspectat că ar fi cerut administratorului unei firme aproximativ 70 de tone de pui, în valoare de peste 400.000 lei, pentru a le da cetățenilor în campania electorală din iunie 2012.

DNA a cerut avizul Camerei Deputaților pentru arestarea preventivă a lui Florin Popescu, pentru folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

„Din probele analizate rezultă suspiciunea rezonabilă că faptele pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale, efectuarea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale constau în aceea că, în cursul anului 2012, inculpatul Popescu Florin Aurelian, folosind influența și autoritatea decurgând din funcția de președinte al organizației județene Dâmbovița a unui partid, i-a cerut administratorului unor societăți comerciale cantitatea de 50.000 – 60.000 pui grill (60 – 80 tone, cu valoare de peste 400.000 lei) pentru a o distribui în scop electoral cetățenilor din județul Dâmbovița, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale din iunie 2012”, a arătat DNA în cerere.

Deputații din Comisia juridică au respins, în 28 aprilie, cererea în cazul deputatului Popescu, fost membru PDL, care a trecut la PMP, de unde s-a autosuspendat după ce a fost declanșată acțiunea judiciară împotriva lui. Popescu declara atunci că nu a mâncat nici măcar o aripă de pui și că acuzațiile se referă la trafic de influență, și nu la luare de mită.

Votul în plenul Camerei Deptuaților asupra ridicării imunității deputatului Florin Popescu a fost suspendat până acum de două ori, din lipsă de cvorum.

Direcția Națională Anticorupție anunța, în 23 aprilie, că procurorii Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Florin Aurelian Popescu, la data faptelor președinte al organizației Dâmbovița a unui partid politic, în prezent deputat, pentru infracțiunea prevăzută de articolul 13 din Legea 78/2000, și anume folosirea influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale, pentru a nu se descoperi fapta de corupție, omul de afaceri de la care Florin Popescu ar fi cerut cele peste 70 de tone de pui a livrat produsele în pungi neinscripționate, dintr-un spațiu de depozitare închiriat și folosit de o societate comercială care nu îi aparținea omului de afaceri”.

Detaliile privind livrarea, transportul și locurile de descărcare a produselor au fost stabilite de Florin Popescu împreună cu o persoană, auditor financiar și cenzor la una dintre firmele omului de afaceri, la cererea acestuia din urmă, susțin anchetatorii.

Florin Popescu a fost lider al filialei PDL Dâmbovița și președinte al CJ Dâmbovița în mandatul 2008-2012. În decembrie 2012, Florin Popescu a obținut un mandat de deputat în Dâmbovița. La începutul lunii februarie 2014, Florin Popescu a demisionat din PDL, iar ulterior s-a înscris în PMP.

Deputatul Florin Popescu a anunțat că își suspendă activitatea în PMP până la clarificarea situației sale și că s-a retras și din lista de candidați ai acestei formațiuni la euroalegeri, precizând că se pune la dispoziția justiției și că nu este necesară cererea de arestare preventivă.