Foștii miniștri Codruț Șereș și Zsolt Nagy au fost încarcerați la Penitenciarul Rahova

Codruț Șereș și Zsolt Nagy au mers la Poliția Ilfov după aproximativ trei ore de la decizia instanței supreme și au așteptat în biroul polițiștilor de la Serviciul de Investigații Criminale mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea.

După ce au primit mandatele de executare a pedepsei pentru Șereș și Nagy, care au domiciliile în județului Ilfov, polițiștii ilfoveni i-au dus pe cei doi foști miniștri în Penitenciarul Rahova, unde aceștia vor sta 21 de zile în carantină, urmând ca, în cel mult o lună, Administrația Penitenciarelor să le stabilească regimul și locul de detenție.

„În cursul acestei zile, Inspectoratul de Poliție al Județului Ilfov a primit pentru punerea în aplicare două mandate de executare a pedepsei închisorii, pe numele a două persoane, cu domiciliul pe raza județului Ilfov. Cele două mandate de executare a pedepsei închisorii, pe o perioadă de 4 ani și 8 luni, respectiv 4 ani, au fost puse în aplicare de polițiștii ilfoveni, persoanele condamnate fiind conduse la Penitenciarul Rahova, pentru încarcerare”, arată IPJ Ilfov, într-un comunicat de presă.

RĂZBOI Trump anunță „schimbare de regim” în Iran și deblocarea Strâmtorii Ormuz pentru 20 de petroliere

08:47

ALERTĂ Inundații în județul Vrancea: zeci de localnici evacuați în miez de noapte și peste 200 de salvatori mobilizați

08:44

Și ceilalți inculpați din dosar care au primit pedepse cu executare urmează să fie încarcerați.

Codruț Șereș a fost condamnat definitiv la 4 ani și 8 luni de închisoare cu executare, Zsolt Nagy a primit o pedeapsă de 4 ani, cea mai mare pedeapsă fiind dată lui Stamen Stanchev, care va executa 5 ani și 2 luni, decizia din dosarul privatizărilor strategice fiind anunțată marți de ICCJ.

Completul de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a redus astfel pedeapsa primită la fondul dosarului de fostul ministru al Economiei Codruț Șereș, de la șase ani la patru ani și opt luni de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Și în cazul lui Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, pedeapsa a fost redusă de la cinci ani la patru ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracțional.

Consultantul internațional Vadim Benyatov a fost condamnat patru ani și șase luni de închisoare cu executare pentru spionaj. La fondul dosarului, Benyatov primise o pedeapsă de zece ani de închisoare cu executare. În cazul acestuia, instanța a dispus reducerea cu șase luni a pedepsei, pentru perioada în care a fost reținut și arestat preventiv.

Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv cinci ani și două luni de închisoare cu executare. Instanța i-a redus astfel pedeapsa primită la fond, de 11 ani de închisoare pentru spionaj și inițierea și sprijinirea unui grup infracțional organizat.

Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației în mandatul lui Nagy (cu responsabilități pe linia privatizării agenților economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu execure. La fondul dosarului, Donciu fusese condamnat la șapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al șefului Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la patru ani și șase luni de închisoare cu executare. Pedeapsa i-a fost astfel redusă de la șase ani de închisoare cu executare primită la fondul cauzei, pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

Instanța l-a mai condamnat pe cetățeanul ceh Michal Susak la patru ani și opt luni de închisoare cu executare. Susak fusese condamnat inițial la zece ani de închisoare.

Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetățean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani și șase luni de închisoare cu executare. La judecarea în primă instanță, Flore primise o pedeapsă de nouă ani și șase luni de închisoare.

Gabor Kerekes a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, pedeapsă redusă de la cinci ani de închisoare primită la instanța de fond, pentru aderare și sprijinire a unui grup infracțional transnațional.

Cetățeanul turc Mustafa Oral a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Instanța de fond îl condamnase pe Mustafa Oral la cinci ani de închisoare, pentru inițiere și sprijinire a unui grup infracțional transnațional.

Procesul „privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzații Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea și Mihai Radu Donciu. Aceștia au fost trimiși în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzațiile de constituire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional și spionaj, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat cu caracter transnațional și trădare prin transmitere de secrete. În același timp, s-a dispus judecarea separată a părții din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obținerii de informații secrete din domeniul energetic, al economiei naționale a României, informații care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată și pe Codruț Șereș, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak și Mustafa Oral.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceștia au constituit sau aderat la un grup infracțional organizat cu caracter transnațional, din care au făcut parte și Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea și Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Cei șase trimiși în judecată în martie 2009 sunt acuzați de activități ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA București și SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanță în vederea privatizării SN Radiocomunicații, adjudecarea licitației pentru asigurarea consultanței în vederea restructurării și privatizării CN Poșta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpați fiind judecați, în aceeași cauză, de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La începutul lunii decembrie 2006, Codruț Șereș și-a dat demisia din funcția de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informații, în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta și Stamen Stanchev, precum și aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acțiunile Petrom.

Codruț Șereș a mai fost condamnat, la 31 martie 2014, de instanța supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul „Hidroelectrica”, decizia nefiind definitivă.