În țara în care o femeie e bătută la fiecare 30 de secunde, „demolarea” împăcării poate stopa un fenomen NEREZOLVAT încă în România

Redactor:
Maria Bîrnaure
La fiecare 30 de secunde, în România o femeie este bătută de partenerul ei, iar 3 din 10 românce declară că au fost agresate fizic, verbal sau psihic începând cu vârsta de 15 ani. Violența domestică rămâne o problemă gravă a României. Totuși, doar 15.000 de femei depun o plângere împotriva agresorului, iar dintre cazurile semnalate, foarte puține ajung în instanță, de cele mai multe ori pentru că femeia își retrage plângerea, împăcându-se sau de frica agresorului. Acum, un proiect de lege inițiat de deputatul PNL Adriana Săftoiu ar putea să remedieze o parte din problemă și să schimbe un articol din Codul Penal, care prevede că, odată ce victima se împacă cu agresorul, acesta din urmă scapă de răspunderea penală. „Nu cred că trebuie să ne mai jucăm la modul acesta. Depun plângere, apoi mi-o retrag, apoi iar depun și iar o retrag", explică aceasta.

În condițiile în care trei din 10 români consideră că „femeile mai sunt bătute și din vina lor”, potrivit unui sondaj INSCOP, este clar că, în România, actualizarea legislației în ceea ce privește violența domestică este un punct critic. Chiar dacă legea privind violența domestică a fost modificată în 2012, oferind persoanelor agresate în familie instrumentul legal al ordinului de protecție, care le poate apăra de cei care le spun la violențe, aceste schimbări legislative au fost mai mult teoretice, pentru că până la ajungerea în instanță a unui astfel de dosar poate trece chiar și un an de zile. De asemenea, potrivit actualelor prevederi ale Codului Penal, dacă victima se împacă cu agresorul, acesta din urmă scapă de răspunderea penală, chiar dacă fusese făcută o plângere împotriva sa. 

„În cazul infracțiunilor prevăzute în art. 193 și art. 196 săvârșite asupra unui membru de familie, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu. Împăcarea înlătură răspunderea penală”, se arată în textul articolului 199 din Codul Penal.

Deputatul PNL, Adriana Săftoiu, vine cu o propunere legislativă care presupune ca textul acestui articol să fie modificat și să precizeze că „împăcarea NU înlătură răspunderea penală„. Astfel, România ar putea să mai facă un pas important în ceea ce privește alinierea la prevederile internaționale privitoare la violența domestică și, în particular, la violența asupra femeilor. 

„În România, eu cred că este o toleranță mult prea mare față de violența domestică și e o toleranță mare, nu numai din partea societății, ci și din partea autorităților. De multe ori, ordinul acela de restricție nu se pune în aplicare, pornind de la premisa `Lasă, că poate se împacă ei…`. Chiar dacă se împacă, acest lucru nu înseamnă că fapta nu rămâne acolo. Și fapta aceasta trebuie sancționată. Eu nu cunosc alte situații în care se săvârștește o faptă de tipul acesta și omul nu primește o sancțiune pentru ea. Și, trebuie să o spunem, de foarte multe ori, împăcarea aceasta este una mai mult de nevoie, de obligație, de teamă„, explică inițiatoarea proiectului, deputatul PNL, Adriana Săftoiu, pentru Gândul.

Expunerea de motive a propunerii legislative arată că în România sunt raportate aproximamtiv 500.000 de victime ale violenței domestice anual. 9 din 10 sunt femei. Dintre acestea, doar 15.000 ajung să depună o plângere și un procent foarte mic dintre aceste cazuri ajung în fața instanței. Femeile își retrag, de multe ori, plângerile, crezând că agresorul și-a învățat lecția. Totuși, statisticile arată că gradul de recidivă este crescut. 

„Statistica arată că agresorul nu se oprește. Nu înseamnă că, dacă a făcut-o o dată și tu depui sesizare și apoi o retragi, el a înțeles ceva din greșeala aceasta. Nu. Recidiva este destul de mare și constantă. Nu cred că trebuie să ne mai jucăm la modul acesta. Depun plângere, apoi mi-o retrag, apoi iar depun și iar o retrag„, spune Adriana Săftoiu. 

În aceste condiții, potrivit legislației românești în vigoare, agresorul scapă de răspunderea penală, chiar dacă aceasta fusese demarată în cazul lui. Articolul 199 din Codul Penal prevede că „împăcarea înlătură răspunderea penală”, cu toate că victima poate fi, de multe ori, supusă presiunilor de diverse tipuri, iar agresorul poate continua cu atitudinea violentă și cu intimidarea la nesfârșit. 

CITEȘTE AICI PROIECTUL DE LEGE ȘI EXPUNEREA DE MOTIVE

Totuși, așa cum susține și Adriana Săftoiu, în România subiectul violenței domestice nu este luat în seamă pe cât ar trebui să fie. Chiar dacă în 2016 țara noastră a aderat la Convenția de la Istanbul, autoritățile nu au luat până acum niciuna dintre măsurile stipulate în respectiva convenție.

Totuși, există un pachet legislativ aflat în discuție în Parlament în momentul de față care ar urma să pună în aplicare prevederile acelui act și care ar trebui să rezolve mult mai în profunzime această problemă gravă cu care se confruntă societatea românească. Modificarea Codului Penal rezolvă doar o mică parte din această situație. Dincolo de aspectul consecințelor retragerii plângerii, România se confruntă cu lipsuri acute în ceea ce privește protecția victimelor violenței domestice, pornind de la interesul acordat de autorități centrelor de refugiu pentru victime și terminând cu mentalitatea de tipul „Lasă, că poate se împacă ei…”. 

„Știu că există un pachet legislativ în discuție în momentul de față, între Ministerul Justiției, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii. Pachetul respectiv tocmai lucrul acesta trebuie să îl facă, să pună în aplicare prevederile din Convenția de la Istanbul. Eu sper ca până în toamnă acest pachet legislativ să intre în discuția Parlamentului, pentru că ceea ce propun eu e doar o mică rezolvare. De exemplu, în discuțiile cu ONG-urile care sunt foarte implicate și bătăioase în lupta împotriva violenței domestice, un lucru pe care statul nu îl are în vedere sunt acele centre în care se pot refugia victimele. Unele dintre ele care au fost deschise de-a lungul timpului s-au închis. De ce? Pentru că nu au avut nicio susținere financiară din partea statului. Și, aici trebuie să recunoaștem că foarte puțini, atunci când intră bugetul în discuția Parlamentului ne uităm și câți bani sunt alocați către această problemă”, explică deputatul PNL. 

„Ceea ce este clar este că date despre violența domestică, despre numărul femeilor, despre locul, comunitățile unde se întâmplă mai des genul acesta de violență domestică, există. Și, dacă ele există, se întâmplă asta doar datorită ONG-urilor, care se ocupă de această problematică. Pentru că inclusiv autoritățile au această atitudine de `Lasă, că poate se împacă ei…`. Aici avem și o problemă de mentalitate”, încheie aceasta.

Când ar putea intra în vigoare modificarea Codului Penal? Deputatul PNL speră ca proiectul să treacă în sesiunea parlamentară de toamnă și să nu se lovească de faptul că este o propunere a unui parlamentar din opoziție, ci să primeze importanța unei astfel de măsuri. 

„Eu vreau să cred că în sesiunea din toamnă va intra în discuție propunerea mea. Mai vreau să cred un lucru, acela că nu va fi respinsă doar pentru că vine din partea unui membru al opoziției. Și asta o spun optimist, pentru că atunci când am depus modificarea, aceasta a venit însoțită de o listă de semnături de la alți parlamentari și am luat semnături și din PSD și din ALDE. Și, cei care au semnat, au salutat inițiativa”, susține Adriana Săftoiu. 

În România, o femeie este bătută la fiecare 30 de secunde

În tot acest timp, statisticile oficiale arată că violența asupra femeilor ocupă, în România, primul loc în ceea ce privește cazurile de violența domestică. Potrivit studiului din 2014 al Agenției Europene pentru Drepturile Fundamentale privind violența asupra femeilor, 3 din 10 românce au fost agresate fizic, verbal sau psihic începând cu vârsta de 15 ani. În realitate, însă, numărul lor este mult mai mare. Cifrele oficiale cuprind doar cazurile de violență care ajung în atenția autorităților. Acest lucru este susținut și de reprezentanții asociațiilor care se ocupă de femeile victime ale violenței domestice.

„Dacă ne referim la numărul persoanelor care vin la ședințele de recuperare și consiliere, în raport cu numărul de apeluri telefonice, acesta este mic. Primim, pe an, undeva la 400 de apeluri și e-mailuri, dar dintre acestea doar 100-150 ajung să vină efectiv să solicite un sprijin. Multe dintre ele se rezumă doar la spijinul primit prin intermediul telefonului sau al e-mailului”, a explicat pentru Gândul Mihaela Mangu-Darvariu, președintele Asociației ANAIS, precizând că aceste procente sunt datorate inexistenței, la nivel național, a unui număr suficient de asociații și centre de ajutor și a adăposturilor pentru femeile aflate în pericol.

Potrivit unui sondaj INSCOP, 30% dintre români sunt de acord cu afirmația că  „femeile mai sunt bătute și din vina lor”, iar 6,4% susțin că „un bărbat care nu-și bate femeia nu o iubește cu adevărat”, în timp ce 7,3% sunt de acord cu afirmația că „femeia este proprietatea bărbatului”. Potrivit aceluiași sondaj, 8,1% dintre respondenți cred că „bătaia este ruptă din rai”.

Gândul a scris pe larg despre amploarea fenomenului violenței domestice asupra femeii, arătând cu date oficiale că, după schimbarea legislației, acestea reprezintă 91% dintre victimele care depun cereri de protecție.

În perioada 2012-2014, în România au fost emise 4.305 ordine de protecție, cele mai multe în București și în județele Bacău, Iași, Prahova și Vaslui. Studiul pe 2013 al Rețelei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor arată că 91% dintre cererile de ordin de protecție provin de la femei și doar 9% de la bărbați. Dintre femeile care depun o astfel de cerere, 11% își retrag plângerea.

98% din cazurile luate în considerare pentru emiterea unui ordin de protecție au fost certificate medico-legale emise pentru sub 20 de zile de spitalizare, pentru lovituri și alte violențe, mai arată studiul.

Conform Raportului Inspecției Judiciare a CSM, cele mai multe cazuri judecate pentru emiterea unui ordin de protecție au avut loc în perioada 2012-2014 în instanțele din București (630), din județul Bacău (245), județul Iași (231), județul Prahova (220) și județul Vaslui (194). Cele mai puține astfel de cazuri s-au înregistrat în instanțele din județele Caraș-Severin (8), Harghita (24), Călărași (24), Vrancea (25) și Bistrița Năsăud (31).

Patru transferuri stelare la Universitatea Craiova. Mihai Rotaru i-a dat lovitura de graţie lui Gigi...
Doliu uriaș la Pro TV. Andreea Esca, răpusă de durere
FOTO. Andreea Marin, imagini de când era `vânată` de Playboy! Așa nu și-o mai aduce...
FOTO. Ea este considerată una dintre cele mai frumoase fiice de fotbaliști din lume! Cum...
Anunț important pentru românii cu mașină pe benzină și motorină. Ce se întâmplă la pompă...
Vacanţă în pandemie, cu preţul sănătăţii publice. Avertismentul experţilor: Efectele distracţiei se măsoară în numărul...
O familie din Iași s-a mutat în Zanzibar din cauza pandemiei: „Preţurile sunt chiar foarte...
Doliu uriaș la Pro TV. Andreea Esca, răpusă de durere
Ce a făcut Gigi Becali când a aflat că Anamaria Prodan e în stare gravă....
REGINA care nu se putea abţine să FACĂ sex. După ce PRINDEA un bărbat...
GE-NI-AL! Așa poți să primești o pensie de 3.000 de lei lunar. Trebuie să urmezi...
Zeci de copii cu păr pe tot corpul. Ce gafă halucinantă au făcut medicii: se...
Horoscop chinezesc complet pentru 2021: Pe ce dată începe Anul Boului de Metal?
Actrița din Juno și Inception a devenit el. Cum arată după ce a dezvăluit că...
Industria care explodează în pandemie. Posibilităţile de creştere sunt uriaşe
Care este cea mai căutată resursă din lume, care în ţara noastră există din belşug,...
Fostul iubit al Anei Mocanu nu se lasă! Bărbatul a făcut noi declarații despre separarea...
Inchide