Instanța i-a ridicat Andreei Marta interdicția de a părăsi țara, în dosarul de proxenetism

Instanța a constatat, în baza prevederi din legea de aplicare a noului Cod de procedură penală, că a încetat de drept măsura obligării de a nu părăsi țara luată împotriva Andreei Marta, în 25 ianuarie 2013, în dosarul în care este judecată.

De asemenea, instanța a constatat încetarea aceleiași măsuri și în cazul Mariei Magdalena Lungu, sora Andreei Marta, și a lui Vasile Panait, judecați în același dosar.

Totodată, judecătorul a respins ca neîntemeiată cererea procurorilor ca în cazul celor trei inculpați să fie luată măsura preventivă a controlului judiciar.

Decizia Judecătoriei Sectorului 1 poate fi contestată în termen de 48 ore de la comunicare, la Tribunalul București.

Potrivit Legii 255/2013, în cauzele aflate în curs de judecată la data intrării in vigoare a noului Cod de procedură penală, „măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea ori cea a obligării de a nu părăsi țara, aflate în curs de executare, se menține până la termenul de judecată acordat în cauza, când instanța poate lua împotriva inculpatului oricare dintre măsurile preventive prevăzute de legea nouă”.

VIDEO Dan Dungaciu: „Nicușor Dan nu vrea sub nicio formă să se înțeleagă în spațiul public că el refuză ofertele lui Trump”

11:00

Care sunt zilele libere de Paște 2026 pentru angajați

11:00

În 24 ianuarie 2013, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) i-au trimis în judecată pe Andreea Elena Marta, sora acesteia, Maria Magdalena Lungu, Victoria Spînu și Vasile Panait, într-un dosarul privind obținerea de beneficii financiare substanțiale din proxenetism și prostituție.

Potrivit procurorilor DIICOT, Andreea Marta (fostă Lungu) și Maria Magdalena Lungu au coordonat activitatea grupării, în sensul că ar fi racolat persoane cu o situație materială foarte bună și le-ar fi facilitat întâlniri cu diferite tinere în vederea practicării prostituției, în schimbul unor importante sume de bani.

Activitățile de prostituție și proxenetism aveau loc de cele mai multe ori în hoteluri de lux din București sau în alte locuri alese de clienți, în județele Tulcea, Brașov și Călărași, precum și în Italia, Elveția și Principatul Monaco.

„Tinerele care practicau prostituția erau racolate de către membrii grupării din rândul persoanelor cu un aspect fizic atrăgător, participante la diferite concursuri de frumusețe sau prezentări de modă, selecția fiind riguroasă, în principal, datorită faptului că beneficiarii prestațiilor sexuale proveneau din rândul persoanelor publice, mediul oamenilor de afaceri – cetățeni români sau străini sau persoane din lumea mondenă”, potrivit anchetatorilor.

Unele dintre fete ar fi practicat prostituția cu clienți străini veniți în România pentru a participa la partide de vânătoare în județul Călărași.

Coordonatorii grupării stabileau cu clienții sumele de bani ce trebuiau achitate, în funcție de aspectul fizic al tinerelor, locația unde trebuiau să se întâlnească și perioada de timp pentru care erau solicitate, au arătat procurorii.

Totodată, anchetatorii susțin că Andreea Marta și sora ei țineau permanent legătura pentru a-și comunica clienții care le contactau și acestea stabileau de comun acord ce fete trebuiau trimise, precum și ce sume de bani să le plătească, „întotdeauna stabilind însă sume de bani mai mici decât sumele de bani ce primeau de la clienții care le contactaseră pentru intermedierea acestor întâlniri”.

Tinerele care participau la petreceri private și apoi aveau relații sexuale cu clienții erau sfătuite cum să se îmbrace și să se macheze. De asemenea, acestea erau instruite să nu comunice clienților prea multe detalii despre ele și să nu facă schimb de numere de telefon cu aceștia, potrivit procurorilor.

Andreea Marta și Maria Magdalena Lungu cereau minim 1.000 de euro când clienții solicitau pentru practicarea prostituției o tânără „premiantă” sau „de nota 10”, tariful minim perceput fiind 250-300 euro pentru fiecare tânără, acestea din urmă primind sume mult mai mici față de cele date de clienți, au scris procurorii în rechizitoriu.

Totodată, existau situații în care „clienții potenți financiar” apelau la coordonatorii rețelei pentru mai multe tinere deodată, cu care să-și petreacă vacanțele în străinătate. Costurile erau suportate în totalitate de client, astfel că sumele plătite ajungeau la câteva mii de euro, potrivit procurorilor.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Andreea Marta câștiga și 10.000 de euro într-un sejur la Monte Carlo, din traficarea fetelor racolate.

Potrivit surselor citate, Marta făcea „comenzi pentru virgine” în Republica Moldova, pentru care se plăteau și câte 3.000 de euro, iar în București gruparea ce trafica fetele obținea și 10.000 de euro.

În urma investigațiilor efectuate în baza delegării autorităților judiciare au fost identificate 30 de prostituate.

Codruț Alexandru Marta, fostul șef de cabinet la ANAF al lui Sorin Blejnar, acuzat în două dosare de evaziune fiscală, a fost dat în urmărire internațională în 30 mai 2012. Soția lui Codruț Marta a semnalat la Poliție dispariția acestuia, în 25 mai 2012. Andreea Marta le-a spus atunci polițiștilor că în 21 mai 2012 și-a văzut ultima dată soțul.