Klaus Iohannis a sesizat CCR asupra modificării Legii privind statutul deputaților și senatorilor

„Prin instituirea în legea criticată a posibilității deputaților și a senatorilor de a pretinde ori de a primi foloase nemateriale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, prin intermedierea „în orice mod” a relațiilor dintre cetățeni și autorități, respectiv dintre aleși locali și autorități centrale sau dintre investitori și autorități locale sunt încălcate dispozițiile art. 1 alin. (3) și alin. (5) din Constituție, restrângându-se cadrul de integritate aplicabil deputaților și senatorilor și eliminându-se un standard de integritate, aspect ce are un efect direct asupra încrederii cetățenilor în membrii Parlamentului României și în autoritatea legiuitoare”, se arată în textul sesizării depusă de Iohannis la Curtea Constuțională, potrivit Administrației Prezidențiale.

„Același lucru este valabil și pentru faptul că acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, în forma incriminată de art. 291 din Codul penal ce reglementează traficul de influență, nu se regăsește în cuprinsul dispozițiilor din legea supusă controlului de constituționalitate. Astfel, prin omiterea ipotezei în care un deputat sau senator acceptă promisiunea de bani sau alte foloase în intermedierea relației dintre cetățeni și autoritățile publice centrale și locale este dezincriminată implicit această modalitate de comitere a infracțiunii de trafic de influență, în condițiile enumerate de legea penală”, completează șeful statului.

FLASH NEWS Emmanuel Macron și-a luat cu el faimoșii ochelari de soare la cina cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa

00:40

CONTROVERSĂ Dominic Fritz, după ce și viceprimarul său a pierdut procesul cu ANI: „Regimul incompatibilităților a scăpat de sub control”

00:30

De asemenea, președintele Iohannis precizează că sintagma „să intermedieze în orice mod” este una lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, contrar exigențelor prevăzute în art. 1 alin. (5) din Constituție și că încalcă o decizie a CCR din anul 2014, care a statuat că „una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative”. Prevederea din Legea criticată de șeful statului încalcă și o decizie din 2013, în care Curtea a constatat că, „în principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat”.

„Însă, sintagma „în orice mod” nu este una clară, formularea sa generală permițând și interpretarea conform căreia, intermedierea realizată de deputați sau senatori ar putea avea loc chiar prin încălcarea unor dispoziții din alte acte normative aflate în vigoare. Pe cale de consecință, formularea vagă și generală a textului cuprins în art. unic pct. 1 din legea supusă controlului Curții contravine exigențelor de calitate a legii prevăzute de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală”, potrivit sursei citate.

„În al treilea rând, prin raportare la suprapunerea cu definiția dată traficului de influență și prin dezincriminarea implicită a acestei infracțiuni pentru deputați și senatori în situația în care aceștia obțin un folos nematerial sau în situația în care acceptă promisiunea de bani ori alte foloase, este instituit un privilegiu pentru această categorie în raport cu ceilalți cetățeni ce pot fi subiect activ al infracțiunii de trafic de influență prevăzută de dispozițiile art. 291 din Codul penal”, conchide președintele Iohannis în sesizare.

Pe 4 iulie, plenul reunit al Parlamentului a adoptat un proiect care modifică statutul deputaților și senatorilor, în sensul că deputații și senatorii vor avea dreptul legal de a intermedia relația dintre cetățeni și potențiali investitori cu administrația publice și locale.

Singura interdicție introdusă, printr-un amendament la inițiativa care modifică Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, este că aleșii nu au dreptul să pretindă bani sau alte foloase materiale pentru a reprezenta cetățenii în relația cu reprezentanții administrației locale și centrale.

„(2) În baza mandatului reprezentativ, deputații și senatorii acționeză în interesul poporului, putând astfel să intermedieze în orice mod, fără a pretinde sau primi bani sau alte foloase materiale, relația dintre cetățeni și organele administrației publice centrale și locale și serviciile și direcțiile din subordinea acestora, relația dintre aleșii locali și autoritățile publice centrale, dar și dintre potențialii investitori și autoritățile publice locale”, se arată în raportul adoptat de plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.

Actul normativ adoptat prevede și faptul că aleșii se pot adresa personal, verbal sau în scris, autorităților locale și centrale pentru transmite sau informa asupra cetățenilor.

„(3) Deputații și senatorii se pot adresa, personal sau prin intermediul birourilor parlamentare, în scris, verbal ori prin mijloace de comunicare electronică, organelor administrației publice centrale și locale, respectiv serviciilor și direcțiilor din subordinea acestora, pentru a transmite sau a se informa asupra solicitărilor și petițiilor cetățenilor din circumscripțiile electorale în care au fost aleși, pentru rezolvarea, în conformitate cu prevederile legale, a problemelor acestora sau pentru a obține informații cu caracter public necesare exercitării mandatului”, prevede un amendament formulat de deputatul UDMR, Márton Árpád.

Pe 10 iulie, proiectul a fost trimis spre promulgare președintelui Klaus Iohannis.