Klaus Iohannis trimite înapoi în Parlament legea legată de Ziua Tratatului de la Trianon

Președintele Klaus Iohannis a trimis înapoi în Parlament legea privind Ziua Tratatului de la Trianon, pentru a fi reexaminată.

Poziția lui Klaus Iohannis

Argumentul lui Iohannis este acela că „adoptarea de către Parlament a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a generat numeroase critici, atât din partea experților, cât și a organizațiilor neguvernamentale.”

„Adoptarea de către Parlament a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a generat numeroase critici, atât din partea experților, cât și a organizațiilor neguvernamentale. Reacțiile produse la nivelul societății civile, precum și amploarea acestora au pus în evidență faptul că această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic și consistent de consultare și dezbatere publică. Din această perspectivă, considerăm că se impune reanalizarea Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, prin reluarea de către Parlament a întregului proces deliberativ asupra legii și inițierea unei largi analize și consultări, în care sa fie implicați specialiști, istorici, cercetători, profesori, academicieni, instituții de învățământ, instituții publice, reprezentanți ai societății civile”, scrie în cererea de reexaminare.

STATISTICĂ Scumpirile de carburanți au crescut vânzările de mașini electrice în rândul șoferilor 

09:34

ALEGERI Alegeri în Bulgaria: partidul lui Rumen Radev câștigă scrutinul, dar fără majoritate parlamentară. Negocieri dificile pentru formarea noului guvern

09:32

De asemenea, Iohannis mai subliniază că România are nevoie de dialog și de o abordare „matură a subiectelor ce riscă să genereze falii în societate”.

„Într-o țară membră a Uniunii Europene, puternic atașată de valorile și principiile europene, deschiderea către dialog, abordarea matură a subiectelor ce riscă să genereze falii în societate, promovarea toleranței și a respectului față de demnitatea umană sunt pilonii pe care România trebuie să se bazeze în permanență. În acest proces, autoritățile statului au o responsabilitate majoră”, se mai arată în document.