Lecția pe care Republica Moldova nu a învățat-o de la România. Riscurile majore ale crizei de la Chișinău

Lecția pe care Republica Moldova nu a învățat-o de la România. Riscurile majore ale crizei de la Chișinău
Publicat: 23/01/2016, 21:27
Actualizat: 31/01/2018, 13:29

După ce la începutul lunii ianuarie, președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a refuzat propunerea de numire în funcția de prim-ministru a lui Vladimir Plahotniuc, motivând că acesta nu întrunește criteriile de integritate necesare pentru această funcție, în urmă cu trei zile, o majoritate de 57 de parlamentari a votat pentru guvernul lui Pavel Filip, de la Partidul Democrat, prim-ministrul desemnat de președintele Nicolae Timofti în urma negocierilor cu o coaliție creată în jurul lui Vlad Plahotniuc. Această situație a stârnit controverse în rândul taberei politice adverse, cu o orientare pro-rusă, dând naștere unor proteste violente de stradă.

Situația actuală în care se află Republica Moldova se datorează, în mare parte, crizei economice care a lovit țara după ce anul trecut din băncile moldovene a dispărut 1 miliard de dolari, fraudă pentru care guvernarea pro-europeană a fost învinuită. Această criză economică se răsfrânge asupra populației, prin faptul că statul nu are banii necesari plății salariilor și pensiilor pentru lunile decembrie și ianuarie. Această situație a condus la destabilizarea politică a Republicii Moldova și la accentuarea disputelor dintre coaliția aflată la guvernare pe de o parte și partidele pro-ruse alături de platforma civică Demnitate și Adevăr, de cealaltă parte.

Miza protestelor este dată tocmai de această dorință de preluare a puterii politice de către partidele pro-ruse, care vor să forțeze organizarea alegerilor anticipate, situație care, conform sondajelor, le-ar da șanse aproape sigure de a prelua guvernarea.

„Nu există o miză în sine, sigur, în afară de cea politică, generată de problemele foarte delicate cu care se confruntă Republica Moldova, plecând și de la faptul că situația economică gravă a început să se răsfrângă asupra nivelului de trai de o manieră categorică Din acest punct de vedere, societatea are nevoie critică de un guvern care să fie eficient. (…) Pe de altă parte, însă, în acest moment partidele pro-ruse încearcă să profite de starea de spirit și să forțeze alegeri anticipate, încercând să își maximizeze un profit politic”, a declarat pentru gândul fostul ministru de externe român, Cristian Diaconescu.

Republica Moldova riscă să intre în colaps, destabilizând întreaga regiune

Riscurile la care se supune Republica Moldova în cazul în care situația actuală se va extinde și nu va fi rezolvată sunt extrem de mari. Înlăturarea orientării pro-europene și îmbrățișarea unei orientări pro-ruse ar fi greșeală majoră. „Cel mai mare risc ar fi ca Republica Moldova să rămână în afara oricăror angajamente politice de tip pro-european și de tip financiar”, a declarat pentru gândul senatorul român pentru diaspora, liberalul Viorel Badea.

De cealaltă parte, dacă ne uităm la situația financiară precară a Republicii Moldova, o nouă destabilizare politică ar putea-o aduce în pragul colapsului total.

„Dispariția unui miliard de dolari din cele trei bănci ale Republicii Moldova a produs efecte puternice în toate domeniile și în mod special în economie. Practic, Republica Moldova nu își poate întocmi un buget pentru anul 2016 din lipsă de resurse și are nevoie ca de aer de un suport extern pentru a putea achita salariile și pensiile”, a explicat pentru gândul deputatul român pentru diaspora, Eugen Tomac(PMP).

O schimbare a puterii în Republica Moldova și o orientare pro-rusă, ar conduce la imposibilitatea statului de a primi ajutoare externe și, implicit, la imposibilitatea de a întocmi un buget care să susțină țara pe linia de plutire.

„Să nu uităm că, în momentul acesta, Republica Moldova traversează și o perioadă de profundă criză economico-financiară. În cazul în care se organizează alegeri anticipate și câștigă partidele pro-rusești, Republica Moldova va intra într-o criză nemaîntâlnită până în acest moment”, susține Viorel Badea.

Instalarea unui guvern pro-rus la Chișinău ar reduce semnificiativ, dacă nu chiar elimina procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană și ar distgruge, practic, toate eforturile pe care țara le-a făcut până în acest moment.

„Discutăm despre un stat care, practic, din punct de vedere economic a intrat în blocaj și în care astăzi nu există o soluție pe termen scurt și fără un sprijin politic foarte serios. Practic, și Republica Moldova, ca și Ucraina și Georgia, care în urmă cu un an și jumătate, doi, erau statele cele mai performante dintre candidații la asocierea cu Uniunea Europeană. Iată, astăzi fiecare dintre ele au câte un conflict înghețat sau mai puțin, dar care le face incompatibile cu procesul european. Deci, deja blocajele complicate s-au realizat”, explică și Cristian Diaconescu.

Diaconescu: Este iarnă, iar în mijlocul iernii politica în Republica Moldova o hotărăște Gazpromul

Bineînțeles că situația tensionată de la Chișinău se răsfrânge și dincolo de granițele statului în cauză. În condițiile unei schimbări politice și a unui colaps al Republicii Moldova, întreaga regiune din vecinătatea sa ar resimți efectele.

„O izolare a Republicii Moldova ar reprezenta în mod direct un risc de securitate pentru toate statele din regiune și această instabilitate poate produce efecte pe care este greu să le anticipăm în clipa de față, dar, în niciun caz nu ar avea o perspectivă cât de cât acceptabilă în ceea ce privește relațiile cu instituțiile internaționale și instituțiile eruopene”, explică Eugen Tomac.

Destabilizarea Republicii Moldova prin oprirea proiectelor care au ca finalitate integrarea în Uniunea Europeană, ar produce, de asemenea, o destabilizare a întregii regiuni.

„Un stat aflat într-o vrie de securitate de o astfel de magnitudine reprezintă un factor de instabilitate cruntă în lume și, cu atât mai mult, în regiunea noastră la granița NATO și a Uniunii Europene”, susține Cristian Diaconescu.

Atitudinea României față de vecinii noștri nu trebuie să fie una ostilă, spune fostul ministru. Interesul țării noastre trebuie să aibă în vedere și menținerea orientării pro-europene, folosindu-se de calitatea sa de stat al Uniunii Europene și aducând problema Republicii Moldova și în atenția liderilor Occidentali, care, momentan, par să ignore situația de peste Prut, după cum arată Cristian Diaconescu.

„Senzația mea este că, mai ales instituțiile financiare așteaptă, chiar asumându-și posibilitatea unei crize profunde, să vadă încotro dorește Republica Moldova să se îndrepte în perioada următoare. Dar, până atunci, este iarnă, iar în mijlocul iernii politica în Republica Moldova o hotărăște Gazpromul”, declară Cristian Diaconescu.

Tomac: Este vital ca statul român să fie interesat de ce se întâmplă. Avem interese legitime

Ce ar putea face România în actualul context? Deocamdată, privește cu rezerve situația. În prezent, țara noastră are pregătit un ajutor de 150 de milioane de euro pentru vecinii de peste Prut, însă distribuirea sa a fost blocată, pentru moment, de președintele Klaus Iohannis pe motiv că „nu există certitudinea continuării procesului de reforme și respectării angajamentelor”.

Nu este însă suficient, susține Eugen Tomac care consideră că trebuie „să ajutăm Republica Moldova să scape de tot ceea ce însemnă propaganda agresivă a Federației Ruse”. „Pentru că, în clipa de față spațiul audiovizual în Republica Moldova este dominat în proporție de 80% de presă de limba rusă care în mod insistent încearcă să mențină populația într-o zonă de manipulare destul de periculoasă și să compromită tot ceea ce înseamnă stabilitate și apropiere de Uniunea Europeană, inclusiv de România”, a explicat el.

Mai mult, intervenția statului român ar fi reclamată, potrivit liderului PMP, și de faptul că în Republica Moldova trăiesc aproape 500.000 de cetățeni români, ale căror interese trebuie să fie apărate de autoritățile române.

„Avem următoarea realitate: Republica Moldova este cel de-al doilea stat românesc, locuiesc 3,5 milioane de români, cetățeni ai Republicii Moldova, dintre care jumătate de milion sunt și cetățeni ai României. Deci, este vital ca statul român să fie interesat și prin prisma acestei chestiuni, pentru că vorbim de propriii cetățeni și avem interese legitime pentru a ne preocupa de soarta lor”, susține Eugen Tomac.

Badea: Între cele două rele, preferăm răul cel mai mic care, totuși evoluează în Republica Moldova în baza unor reguli democratice

Situația actuală în care se află Republica Moldova reclamă o abordare în vederea obținerii unei stabilizări din punct de vedere politic. O schimbare a orientării politice a țării ar accentua criza economică și ar destabiliza total atât statul moldovean cât și întreaga regiune.

Astfel, situația actuală a Republicii Moldova se aseamănă, într-o oarecare măsură, cu România anilor 2000. Variantele sunt două. Prima se încadrează în sfera de influență a a oligarhului Plahotniuc, care țintește să-și extindă puterea. Mandatul actualului președinte expiră în martie, iar parlamentul care acum este controlat de majoritatea patronată de controversatul om de afaceri trebuie să-l instaleze pe viitorul șef al statului. A doua variantă este cea preprezentată de partidele pro-ruse. Acestea se implică activ în protestele de stradă forțând anticipatele. Un astfel de scenariu dacă s-ar realiza ar pune oficial Chișinăul sub tutela Kremlinului.

„Forțând limitele, cred că în Republica Moldova este situația pe care a avut-o România în 2000, atunci când în alegerile prezidențiale au intrat doi candidați care proveneau din vechiul regim, Iliescu și Vadim. Cam aceeași situație este și acum la Chișinău, când cetățenii au în față două opțiuni, ambele proaste, însă coaliția formată din cele două partide care au făcut parte din Alianța pentru Integrare Europeană sunt soluția de moment, pentru a nu avea loc alegeri anticipate, care pot aduce pe căi democratice o guvernare anti-europeană și extrem de periculoasă pentru prezentul și viitorul Republicii Moldova”, susține Eugen Tomac.

Singura soluție care se întrevede este susținerea și încercarea stabilizării actualului guvern și înlăturarea influențelor pro-ruse venite din partea partidelor lui Igor Dodon și Renato Usatîi, alături de care speră să intre la guvernare și alianța Demnitate și Adevăr.

„Nu trebuie acum să credem că am găsit soluția cea mai fericită, unica soluție în susținerea unui Guvern care este în continuare sub influența lui Plahotniuc. Dar, cel puțin, acest Guvern își asumă un contact direct și o relație directă cu autoritățile din Uniunea Europeană. Nouă, lucrul acesta ne dă o marjă mai mare de mișcare, o marjă mai mare de implicare în Republica Moldova. Între cele două rele, preferăm răul cel mai mic, care, totuși evoluează în Republica Moldova în baza unor reguli democratice, oamenii aceștia au fost aleși în Parlament”, explică Viorel Badea.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase