Legea care a declanșat războiul între bănci și parlamentari a fost adoptată

Deputatul PNL Daniel Zamfir a declarat, în plenul Camerei Deputaților, că legea dării în plată nu a fost gândită ca o lege împotriva sistemului bancar, afirmând că proiectul își propune „să aducă un echilibru între clienți și bancă”.

Daniel Zamfir a susținut că cei care sunt în nevoie, nu sunt doar oameni din categorii defavorizate, ci și cetățeni activi care au chiar mai multe locuri de muncă, dar din cauza clauzelor abuzive nu își mai pot plăti ratele la bancă.

Inițiatorul legi dării în plată a mai spus că, prin reexaminarea legii, Parlamentul, a dispus modificarea actului normativ în acord cu observațiile președintelui, a stabilit un plafon de 250.000 de euro, a scos de sub incidența legii programul Prima Casă și a stipulat că legea dării în plată se aplică și celor aflați în proces de executare silită.

Daniel Zamfir a susținut că plafonul de 250.000 de euro este discriminatoriu, însă, și-a încurajat colegii să voteze legea în forma adoptată de Comisia juridică a Camerei Deputaților.

Liderul deputaților PNL Eugen Nicolaescu a declarat că legea dării în plată este „o lege cerută de cetățeni”, afirmând că în forma propusă actul normativ creează „un echilibru între cetățean, în calitate de împrumutat și sistemul bancar, în calitate de finanțator, al multor activități din societatea românească”.

„Grupul parlamentar PNL va vota acest proiect de lege”, a mai spus Nicolăescu.

Deputatul PSD Marian Neacșu a apreciat că pentru legea dării în plată „chinurile facerii au fost destul de lungi”.

Spre deosebire de deputatul PNL Daniel Zamfir, Marian Neacșu a susținut că plafonul de 250.000 de euro nu este discriminatoriu, precizând că și în alte state legile care reglementează relațiile dintre clienți și bănci păstrează un asemenea plafon.

Marian Neacșu a reiterat amendamentele susținute de PSD în dezbaterile parlamentare privind legea dării în plată, apreciind că PSD va vota în favoarea legii.

Și UDMR a anunțat că votează proiectul de lege, precizând însă că acesta nu vine în sprijinul tuturor clienților afectați de clauzele abuzive ale băncilor și că UDMR a depus un proiect de lege care se referă la creditele care nu au drept ipotecă un imobil și sunt în franci elvețieni.

Potrivit proiectului adoptat, legea se va aplica și celor care sunt în proces de executare silită.

Scoaterea programului Prima Casă din legea dării în plată a generat dezbateri aprinse în Comisia juridică, BNR și MFP susținând excluderea programului din textul legii, în timp de inițiatorul propunerii legislative, Daniel Zamfir, le-a cerut colegilor să ia act de un nou amendament potrivit căruia dispozițiile prezentei legii dării în plată ”nu afectează garanțiile statului român acordate pentru Prima Casă”, afirmând că adoptarea amendamentului ar permite continuarea programului Prima Casă.

Reprezentantul MFP, secretarul de stat Enache Jiru, a susținut la rândul să că garanțiile statului se emit ”irevocabil și necondiționat”, afirmând că există riscul de a ajunge în situația în care statul și banca devin coproprietari ai aceluiași imobil.

Prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a susținut că garanția statului este afectată, reafirmând că va crește avansul solicitat de bănci, se va scumpi creditul și perioada de așteptare necesară pentru a obține un împrumut va fi mai îndelungată.

Deputatul PNL Cătălin Zamfir a criticat pozițiile BNR și MFP, reafirmând că legea nu ”omoară” programul Prima Casă.

”Nu pot să nu consemnez ipocrizia din această sala. (…) Am introdus special acest amendament ca să lămurim această treabă. Riscul băncii în acest program este zero. Cetățeanul care este în situația în care a luat un credit prin programul Prima Casa, dacă acesta dă (locuința-n.r.) în plată, ANAF îl va urmări pentru suma pe care statul o platește pentru el. Noi, practic, vrem un echilibru social”, a susținut Zamfir.

În cele din urmă, liberalul a renunțat la amendamentul său.

Deputații din Comisia juridică au adoptat cu majoritate de voturi aplicarea legii dării în plată pentru creditele mai mici de 250.000 de euro, renunțând la varianta propusă de BNR – 150.000 de euro.