Mitropolia Moldovei vrea familia alcătuită din bărbat și femeie în Constituție. „Nu șade bine ca Biserica să își ceară locul la revizuire, dar ar fi frumos ca statul să îl recunoască”

Numele lui Dumnezeu, necesitatea predării religiei în școli, precum și familia alcătuită din bărbat și femeie ar trebui să fie menționate în viitoarea Constituție, conform unor propuneri înaintate de Mitropolia Moldovei și Bucovinei.

Sinodul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei a decis, în ședința din 5 martie, „inițierea unor acțiuni de sensibilizare a oficialităților, în sensul introducerii sau revizuirii, în viitoarea Constituție a României, a unor articole care să facă referire la numele lui Dumnezeu sau care să sublinieze rolul familiei în societate, importanța tradiției creștine a poporului român, evidențierea rolului pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut și îl are în istoria țării, a necesității predării religiei în școală, precum și importanța susținerii românilor aflați în afara granițelor țării”.

Reprezentanții Mitropoliei Moldovei și Bucovinei consideră „firească” dorința Bisericii de stipulare a numelui lui Dumnezeu în viitoarea Constituție, pe motiv că „suntem creștini de mai bine de 2.000 de ani”.

„Nu ar fi nici desuet, nici în contradicție cu tradiția noastră și, cu atât mai mult, este în acord și cu textele altor constituții europene. De exemplu, la începutul textului Constituției Germaniei, este invocat numele lui Dumnezeu. Nici nu mai încap în discuție constituțiile țărilor islamice, unde deja nu mai discutăm. Noi avem ca exemple țările cu tradiție creștină”, au declarat pentru gândul reprezentanți ai Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

În privința sublinierii rolului familiei în societate, Biserica propune ca în viitoarea Constituție să fie definită familia ca unirea dintre un bărbat și o femeie. „Biserica are această responsabilitate de a fi un garant moral în societate și în fața credincioșilor și dorim foarte mult să fie menționat în mod expres acest lucru, asta înseamnă pentru noi familie”, mai spune sursa citată.

Menționarea rolului BOR în Constituție nu se cere explicit, se sugerează

Menționarea în viitoarea Constituție a necesității predării religiei în școli este considerată întemeiată de către Mitropolia Moldovei și Bucovinei. „Dorim ca dreptul educației religioase în școlile de stat să fie menționat în Constituție. A fost unul dintre dezideratele avute în vedere la Revoluția de la 1989 – revenirea la predarea religiei în școli, care s-a făcut până în 1948”, au explicat reprezentanții Mitropoliei.

În privința rolului pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut și îl are în istoria țării, reprezentanții Mitropoliei Moldovei și Bucovinei afirmă că și-ar dori acest lucru, dar nu se insistă pe asta.

„În țări din Apusul Europei, ale căror democrație și stat de drept nu sunt suspectate de nimeni, este evidențiat în Constituție statutul bisericii naționale. De exemplu Suedia, unde biserica luterană este biserică națională, iar statutul este stipulat în Constituție. Noi, BOR, nu ne dorim neapărat lucruri aparte, însă nu credem că ar fi o pretenție exagerată. Totuși, BOR a avut niște contriubuții la propășirea spirituală a poporului român. Știm cu toții contribuțiile la formarea limbii și poporului român aparțin exclusiv unor clerici. La fel și ideea de spital în Țările Române și întemeierea lor a apărut pe lângă biserici. Primele burse de studii au fost susținute de ierarhi ai bisericii sau de unele parohii. Însuși marele Constantin Brâncuși cu care ne lăudăm cu toții a fost susținut la studii în Franța prin efortul unei parohii. Sunt multe exemple în acest sens”, au argumentat pentru gândul reprezantanții Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Sursa citată mai spune că nu se va cere un statut aparte și o recunoaștere în Constituție a rolului pe care Biserica îl are în istoria poporului român, pentru că „nu șade bine să ceară, ar fi frumos însă ca statul să îl recunoască”, nefiind vorba de beneficii.

Mitropolia Moldovei și Bucovinei solicită comisiei care se ocupă de revizuirea Constituției „analiza privind posibilitatea introducerii acestor teme”.

Stanomir: „Pentru mulți, propunerile sunt greu de acceptat”

Numele lui Dumnezeu a apărut pentru prima dată în Constituția din 1866 cu referire la titulara lui Carol I, „din grația lui Dumnezeu și prin voința națională Domn al Romanilor”. „Acolo era o titulatură care legitima modul în care se unea suveranitatea poporului cu grația divină”, a declarat pentru gândul Ioan Stanomir, profesor de drept constiutuțional și fost președinte al comisiei prezidențiale pentru revizuirea Constituției.

Cu privire la propunerile Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Ioan Stanomir afirmă că sunt alegeri politice care trebuie făcute și nu mulți sunt dispuși să facă asta. „Sunt alegeri cu privire la moștenirea creștină și a referințelor creștine în Constituție, precum și definirea caracterului familiei printr-un bărbat și o femeie. Este o chestiune de cea mai mare importanță, pentru că sunt decizii care afectează relațiile dintre stat, morală și drept”, afirmă profesorul de drept constituțional.

Acestuia îi este greu să creadă că va ajunge în dezbatere o parte din aceste propuneri pe motiv că sunt „sensibile”. „Pentru mulți, ele sunt greu de acceptat, mai ales pentru cei care au o viziune foarte strictă despre separarea stat – biserică”.

În Constituția din 1923 a fost menționat rolul special al Bisericii Ortodoxe și a celor greco-catolice, ca biserici românești

În actuala Constituție, datând din 1991 și cu o revizuire în 2003, numele lui Dumnezeu apare în jurământul făcut la învestirea într-o funcție politică sau în domeniul militar: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român. (…) Așa să-mi ajute Dumnezeu”.

Totodată, este invocat la depunerea unei mărturi în instanță, în baza articolului 85 din Constituția României: „(1) Înainte de a fi ascultat, martorul depune următorul jurământ: Jur că voi spune adevărul și că nu voi ascunde nimic din ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu! (2) În timpul depunerii jurământului, martorul ține mâna pe cruce sau pe biblie la depunerea unei mărturi în instanță”.

Reacția politicienilor la propunerile Mitropoliei: România va rămâne un stat laic

Deputatul PNL Petre Roman afirmă că ar trebui să se găsească o formulă de compromis în ceea ce privește caracterul de stat laic al României și credința în Dumnezeu „ca sursă a națiunii”, cu ocazia revizuirii Constituției.

„Referirea să spunem la sursele legitimității noastre eu cred că este corectă. Acuma, în același timp, noi afirmăm în Constituție că România este un stat laic (…) Știți bine că atunci când s-a încercat să se elaboreze o Constituție a Europei, aceste referiri n-au fost până la urmă acceptate. Prin urmare, cu toată deschiderea pentru această propunere, va trebui să găsim o formulă care să facă apel atât la sursele națiunii noastre, în care fără îndoială că există credința în Dumnezeu, și ideea că statul modern este un stat laic. Vom vedea în ce măsură această chestiune este posibilă”, a declarat Roman, citat de Mediafax.

Șeful liberalilor, Crin Antonescu, precizează că România va rămâne un stat laic, iar o eventuală propunere pentru trecerea numelui lui Dumnezeu în Constituție este „destul de discutabilă”, însă o astfel de propunere va fi supusă discuției dacă va exista.

„Eu vă pot spune o părere strict personală, deși nu sunt tentat să o fac, pentru că e bine ca pozițiile noastre ca persoane, ca partide, să fie spuse la momentul potrivit. Din punctul meu de vedere, în acest moment este o chestiune destul de discutabilă și care necesită o discuție cu caracter juridic, cu caracter politic … Ce vă pot spune cu certitudine este că România va rămâne un stat laic și asta o spun în calitate de creștin, deci nu există o contradicție sau o incompatibilitate între ele (…) punem în discuție orice propunere se va face”, a spus miercuri Crin Antonescu, președintele Senatului.

Deputatul PSD Ciprian Nica a declarat, însă, că el ar susține ideea introducerii în legea fundamentală a unei prevederi în ceea ce privește calitatea de popor creștin a românilor.

„Cum eu îl cunosc pe IPS Teofan și știu trăirea lui religioasă deosebită care mie mi-a ajuns la inimă iar ca fapt generalizator al nostru al românilor noi suntem un popor creștin ortodox prin excelență și catolici… Probabil în preambulul Constituției să scriem undeva că suntem popor creștin nu este rău, pentru că din păcate eu observ o ofensivă a altor secte religioase care numai în credința lui Dumnezeu nu te duc și noi, poporul român, dacă am rezistat de 2.000 de ani sau poate de mai mult timp, de când l-am avut pe domnul Isus Cristos numai cu credința lui Dumnezeu am rezistat. Cred că nu e rea ideea”, a răspuns deputatul PSD.

El a fost chestionat de jurnaliști dacă ar vota pentru introducerea unei astfel de propuneri în cadrul comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituției.

„Bineînțeles că aș vota, depinde însă forma pe care i-o dăm, este Constituția și trebuie să găsești o asemenea formulă încât să nu supere nici pe alții, nici să pară că ne-am întors în altă epocă. Să nu uităm că suntem creștin ortodocși și credem în Dumnezeu și în Sfânta Treime”, a mai spus Nica.