Monica Iacob Ridzi a cerut regim semideschis: „Vă rog să țineți cont de faptul că includerea mea în regimul închis îmi pune viața în pericol”

Surse judiciare au declarat, marți, corespondentului MEDIAFAX că Monica Iacob Ridzi a arătat în solicitarea adresată Comisiei de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate a Penintenciarului Gherla că trombofilia de care suferă „poate provoca coagularea sângelui mai ales în venele profunde ale membrelor inferioare”.

„Solicit stabilirea regimului semideschis pentru executarea pedepsei privative de libertate având în vedere faptul că situația mea medicală este foarte gravă, fiind diagnosticată de către medicii specialiști din țară și străinătate cu 13 afecțiuni, precum leuconeutropenie severă idiopatică, trombofilie prin mutație homozigotă și heterozigotă, boala von Willebrand, tiroidită cronică, sindrom poliuropolidipsie, osteoporoză, gastrită, anemie feriptivă. Trombofilia de care sufăr poate provoca coagularea sângelui mai ales în venele profunde ale membrelor inferioare, cu formare de cheaguri, care pot migra în artera pulmonară ducând la deces prin trombembolie pulmonară”, a arătat Ridzi în cererea înaintată comisiei, potrivit surselor citate.

CONTROVERSĂCum a reacționat fostul premier Ilie Bolojan, după ce Gândul a scris despre ultimul tun al Cancelariei conduse de Mihai Jurca

00:02

NEWS ALERTTrei oameni au fost găsiți morți în locuința tânărului care a deschis focul în Cracovia, a anunțat premierul polonez Donald Tusk. „Cel mai probabil, sunt membrii familiei sale”

23:21

Monica Iacob Ridzi a mai precizat că tratamentul trombofiliei se poate face prin administrarea de medicamente antiagregante, care îi sunt însă interzise din cauza bolii von Willenbrand, „care se manifestă prin hemoragii severe”, astfel încât nu are voie să primească substanțe antiagregante.

„Singura modalitate prin care pot evita formarea de cheaguri în venele profunde ale membrelor inferioare este să mă plimb cel mult la două ore, aspect imposibil într-un regim închis de executare a pedepsei”, a explicat fostul ministru.

Aceasta a cerut reprezentanților Penitenciarului Gherla să țină cont și de situația sa familială, în condițiile în care are doi copii minori, de un an și cinci luni, respectiv patru ani și nouă luni, „care sunt grav afectați de despărțirea de mamă”.

„Vă rog să țineți cont de faptul că includerea mea în regimul închis îmi pune viața în pericol datorită problemelor grave de sănătate menționate”, a menționat Monica Iacob Ridzi.

Comisia de stabilire a regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penintenciarului Gherla ar trebui să stabilească regimul de executare a pedepsei Monicăi Iacob Ridzi până în 16 martie, în 30 de zile de la încarcerarea acesteia.

„Totul va depinde, însă, de decizia medicilor de la Penitenciarul Jilava, care vor analiza starea sa de sănătate. Ei vor decide dacă Monica Iacob Ridzi se va întoarce la secția exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla sau va fi mutată într-un alt penitenciar”, au mai spus sursele citate.

Monica Iacob Ridzi, condamnată la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu, a fost transferată, luni după-amiază, de la secția exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla la Spitalul Penitenciar Jilava, în baza unei solicitări de internare, potrivit unor surse din cadrul penitenciarului clujean.

„Monica Iacob Ridzi a fost transferată nu în baza unei decizii a instanței, ci în baza unei solicitări personale de internare în spital, motivând că suferă de mai multe boli și că se simte rău. A fost transferată cu autobuzul Penitenciarului Gherla la Spitalul Penitenciar Jilava. Va fi consultată, i se va aplica tratamentul de care are nevoie, iar dacă medicii vor decide, cel mai probabil, va fi adusă înapoi la secția exterioară a Penitenciarului Gherla”, declarau sursele citate.

Surse din Administrația Națională a Penitenciarelor au declarat pentru MEDIAFAX că Monica Iacob Ridzi nu a fost adusă, până în prezent, la Spitalul Penitenciarului Jilava, aceasta urmând să ajungă, cel mai probabil, marți seară.

Sursele judiciare citate mai sus au precizat corespondentului MEDIAFAX că transportarea unui deținut spre un alt penitenciar nu se face într-o zi, existând o procedură care s-a aplicat și în cazul Monicăi Iacob Ridzi.

„Nu ne batem joc de persoanele privative de libertate, sunt transportate cu o autoutilitară specială, care are un anumit grad de confort și siguranță. Transferul nu se face într-o zi, pe traseu ajunge la un penitenciar de tranzit, unde primește masă, își poate face igiena, și apoi pleacă mai departe. Depinde de cât de departe e destinația”, au explicat sursele judiciare citate.

Tiberiu Iacob Ridzi, care și-a vizitat soția, duminică, la penitenciar, spunea că starea de sănătate a acesteia s-a agravat și că nu îi poate fi administrat în penitenciar tratamentul de care are nevoie.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de către instanța supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat la Poliția Județeană Cluj, fiind încarcerată la secția exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde va sta în perioada de carantină.

În același dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat și administrator la SC Artisan Consulting SRL și SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare și doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcției Generale Economice și Resurse Umane din Ministerul Tineretului și Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta și-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani și șase luni de închisoare cu executare.

Pedepse cu suspendare au primit și alți șase foști angajați ai ministerului, aceștia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel național dedicate Zilei Naționale a Tineretului și externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL și Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată și aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului și Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locuri din București, Costinești și 39 reședințe de județ, în care cunoștea că structurile proprii ale ministerului ori alte entități publice sau private vor desfășura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanșării cercetărilor, în 13 iulie 2009, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuță, ar fi intervenit să fie șterse din calculatoarele MTS aparținând unora dintre coinculpați date informatice și fișiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poștă electronică, cât și din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

La data trimiterii dosarului în judecată, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că își rezervă dreptul de a o modifica în funcție de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator.