Moscova și politica post-Orbán în Europa Centrală. Rusia a pierdut „teren” în Ungaria, dar are în vizor și alte „ținte”. „Setul standard de propagandă și dezinformare”

Moscova își redefinește politica post-Orbán în Europa Centrală. Rusia a pierdut „teren” după alegerile din Ungaria, însă alte „ținte” par a fi în vizorul Kremlinului. Alegerile parlamentare din Ungaria din 12 aprilie au marcat cea mai semnificativă schimbare politică din regiune. Victoria partidului Tisza al lui Peter Magyar a pus capăt anilor de guvernare controversată a lui Viktor Orbán și a inițiat o recalibrare a politicii Budapestei față de Rusia.

După ce Peter Magyar a preluat mandatul, Ungaria a acționat rapid pentru a restabili relațiile cu Bruxelles-ul.

• Ungaria și-a ridicat veto-ul asupra pachetului de ajutor UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
• A susținut cel de-al douăzecelea pachet de sancțiuni impus de blocul comunitar împotriva Rusiei.
• Noul guvern a anunțat, de asemenea, anchete privind acordurile anterioare cu entități rusești.

Ministrul Economiei și Energiei – István Kapitany – a declarat că Budapesta va revizui atât finanțarea, cât și implementarea acordului din 2013 cu corporația de stat rusă pentru energie atomică, Rosatom, pentru extinderea centralei nucleare Paks din Ungaria.

„Este puțin probabil ca Ungaria să rupă complet legăturile cu Moscova”

În același timp, este puțin probabil ca Ungaria să rupă complet legăturile cu Moscova, notează Dimitar Bechev într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

• Ungaria a subliniat în repetate rânduri importanța importurilor stabile de petrol și gaze.
• A semnalat deschiderea pentru eventuale discuții cu Putin în condiții adecvate.

„Decizia de deblocare a asistenței UE către Ucraina a venit la scurt timp după ce livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba au fost reluate.

• Probabil că Budapesta nu va retrage o acțiune în justiție la Curtea Europeană de Justiție împotriva regulamentului UE REPowerEU care impune eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești până în 2027.
• Ungaria susține că Bruxelles-ul a folosit în mod necorespunzător competențele comerciale pentru a eluda cerințele de unanimitate care guvernează în mod normal sancțiunile și politica energetică.
• Actualul contract de gaze al Ungariei cu Gazprom este valabil până în 2036.

Ungaria va găsi, probabil, sprijin atât din partea Slovaciei, cât și a Bulgariei, care continuă să depindă în mare măsură de rutele de tranzit al energiei conectate la Rusia”, avertizează Dimitar Bechev.

„Canale reînnoite de comunicare cu Rusia”

Pe 9 mai, prim-ministrul slovac Robert Fico s-a întâlnit la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin pentru a discuta despre cooperarea energetică și războiul din Ucraina.

„Întâlnirea evidențiază o tendință mai amplă în Europa Centrală și de Est. Chiar și după căderea lui Viktor Orbán în Ungaria, mai mulți lideri regionali continuă să colaboreze cu Rusia în căutarea unor avantaje economice și politice.

• Ceea ce motivează această implicare este pragmatismul, mai degrabă decât alinierea la agenda geopolitică mai largă a Rusiei.
• Guvernele din Slovacia, Bulgaria, Republica Cehă și Ungaria post-Orban încearcă să echilibreze sprijinul continuu pentru Ucraina și angajamentele înrădăcinate în apartenența la UE și NATO cu presiunile economice, în special în sectorul energetic.
• Este puțin probabil ca liderii și guvernele prietenoase cu Moscova să obstrucționeze procesul de aderare a Ucrainei la UE sau să submineze fundamental unitatea europeană.

Aceștia vor pleda pentru canale reînnoite de comunicare cu Rusia și o restabilire limitată a legăturilor economice.

Procedând astfel, se vor baza pe apelurile din Europa pentru lansarea negocierilor directe cu Putin, separat de calea SUA-Rusia”, mai scrie Dimitar Bechev.

Slovacia

Slovacia pare din ce în ce mai interesată să se poziționeze ca intermediar între Rusia, Ucraina și UE.

„Schimburile de replici ale lui Fico au coincis cu sugestia recentă a lui Putin că conflictul din Ucraina ar putea intra în faza sa finală.

• Fico este obligat să acționeze mai precaut decât Orban, deoarece se află sub presiunea Bruxelles-ului.
• În aprilie, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene să declanșeze mecanismul statului de drept împotriva Slovaciei, similar măsurilor aplicate anterior Ungariei.

Dacă va fi implementat, Bratislava s-ar putea confrunta cu suspendarea a până la 19 miliarde de euro din finanțarea UE.

O confruntare cu Bruxelles-ul nu este în mod evident în interesul lui Fico. Perspectivele economice ale Slovaciei sunt slabe”, continuă Dimitar Bechev.

Cehia

Republica Cehă,  sub conducerea prim-ministrului Andrej Babis a adoptat, în mod similar, un ton mai precaut față de Ucraina. Dar a evitat, în același timp, o ruptură mai amplă cu instituțiile occidentale.

„Babis a pledat împotriva unui sprijin nelimitat pentru Kiev și a cerut o soluționare negociată cu Rusia.

• Cu toate acestea, el a respins cererile partidului de extremă dreapta Libertate și Democrație Directă, membru al coaliției de guvernare, de a se retrage din UE și NATO.
• Praga și-a păstrat, de asemenea, rolul principal în Inițiativa privind Munițiile, care sprijină Ucraina.

Dar guvernul preferă acum să coordoneze eforturile de achiziții fără a crește substanțial finanțarea directă de stat. Exporturile cehe de arme către Ucraina în perioada 2022–2026 sunt estimate la aproximativ 1,23 miliarde de euro”, punctează Dimitar Bechev.

Bulgaria

Alegerile din 19 aprilie au adus o victorie decisivă partidului Bulgaria Progresistă al lui Rumen Radev, fostul președinte al țării.

• Noul guvern a aprobat propunerile de negocieri directe UE-Rusia.
• A definit o cooperare energetică reînnoită cu Moscova ca fiind necesară pentru restabilirea competitivității Europei.

În același timp, figuri importante din guvern au adoptat un ton mult mai sceptic față de sprijinul acordat Ucrainei.

„Viceprim-ministrul Ivo Hristov a declarat într-un interviu televizat că Bulgaria va opri exporturile de muniție și arme către Kiev.

Însă deciziile inițiale ale guvernului sugerează că schimbările retorice s-ar putea să nu se traducă într-o reorientare fundamentală a politicii externe.

De asemenea, pe 10 mai, Petar Vitanov, șeful grupului parlamentar Progresist Bulgaria, a confirmat că Sofia va menține acordul de cooperare în apărare pe zece ani cu Ucraina, semnat la începutul acestui an.

Radev, fost comandant al Forțelor Aeriene, va continua probabil să sprijine modernizarea militară, căutând în același timp să normalizeze anumite legături economice cu Moscova.

• Politica energetică va fi esențială pentru aceste eforturi.
• Radev a pledat pentru reluarea importurilor de țiței rusesc din Novorossiisk.
• Statutul viitor al rafinăriei Neftochim, deținută de Lukoil, este încă în discuție după plasarea acesteia sub administrația statului din cauza sancțiunilor americane.

Politica privind gazele naturale este mai complicată. Bulgaria a încetat să mai primească gaze rusești în 2022, după o dispută cu Gazprom. Ulterior a semnat un acord controversat cu BOTAS din Turcia pentru a compensa pierderile de aprovizionare.

Renegocierea acestui acord este acum o prioritate guvernamentală”, explică Dimitar Bechev.

Rusia va continua să exploateze dezacordurile vizibile din cadrul UE

 Rusia va continua să exploateze dezacordurile vizibile din cadrul UE, în special în ceea ce privește sancțiunile și politica energetică, avertizează Bechev.

„În țări precum Slovacia, Bulgaria și Republica Cehă, Rusia este o problemă controversată.

• Orice mișcare conciliantă de mare amploare față de Moscova poate declanșa proteste și polarizare internă
• Un astfel de scenariu ar oferi din nou un teren fertil pentru actorii ruși.

În scenariu ar putea apărea setul standard de propagandă și dezinformare cu scopul de a submina UE din interior”, încheie Dimitar Bechev..

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Ce misiuni va îndeplini Su-57D, noul avion de vânătoare stealth al Rusiei. „Pachetul” include și dronele de 20 de tone S-70 Okhotnik-B (Hunter) 
• Ambițiile militare ale „sultanului” Erdoğan. „Oficialii turci susțin că Europa nu poate construi o arhitectură de securitate post-americană credibilă”
• Care a fost, de fapt, cea mai mare greșeală a lui Trump la întâlnirea cu Xi și ce le-a semnalat liderul SUA oficialilor chinezi. „Exact asta au și făcut”
• Noul Orient Mijlociu. Ce se va întâmpla după încheierea războiului din Iran? 7 puncte de reper care ar putea remodela regiunea
• Ziua Victoriei și așa-zisa „slăbiciune” a lui Putin. Avertisment Atlantic Council: „Ar fi o prostie să exagerăm vulnerabilitatea omului puternic de la Kremlin”
• Proiectul „Power of Siberia 2” rămâne blocat. Putin e optimist, gazul din Rusia e mai ieftin, dar China amână aprobarea finală. Ce urmărește Beijingul