Timpul nu ține cu Ucraina sau cu aliații săi. În luna februarie a a anului viitor se vor împlini 5 ani de când Rusia lui Putin a declanșat „operațiunea militară specială” și a invadat Ucraina. Ideea de blitzkrieg a murit în fașă, însă mașina de război rusească nu s-a poticnit. Ba chiar se poate spune că războiul de uzură este pe placul Kremlinului. Întrebarea care se pune este cât vor mai rezista ucrainenii, cu atât mai mult cu cât Putin nu transmite niciun semnal din care să poată fi trasă concluzia că dorește încheierea războiului.
O eventuală încetare a ostilităților poate avea loc, e drept, dar doar în condițiile fixate de liderul de la Kremlin.
La Abu Dhabi, acolo unde au discutat delegațiile din SUA, Ucraina și Rusia, accentul a fost mutat, brusc, de la discuțiile pe tema teritoriului dorit de Moscova la o nouă „arhitectură de securitate europeană”.
Potrivit New Eurasian Strategies Centre, Kremlinul nu se grăbește și este pregătit să continue războiul. Putin calculează că țările europene vor fi obligate să accepte termenii săi, iar factorul „timp” este esențial în acest scenariu.
La Abu Dhabi, Vladimir Putin a resuscitat, practic, ultimatumul emis în 2021. Readus la viață, acest ultimatum devine un „element central” al viitoarei arhitecturi de securitate a Europei.
În același timp, Rusia ar putea plusa. Ar putea pretinde retragerea Finlandei din NATO și eliminarea bazelor militare ale alianței din statele baltice și din alte țări care au aderat la NATO după 1997.
Pe lângă discuțiile din Emiratele Arabe Unite, Moscova a găzduit Forumul Internațional privind Securitatea Colectivă. Reprezentanții ministerului rus de Externe au prezentat posibile forme de colaborare cu țările occidentale care ar prezenta interes pentru Kremlin.
Viziunea președintelui rus și a cercului său apropiat a prins contur în anii `80, spre sfârșitul Războiului Rece.
SUA și Uniunea Sovietică, două superputeri, erau angajate într-o confruntare sistemică. Totuși, se bazau pe un cadru extins de tratate pentru a reduce riscul unui conflict militar direct.
În ultimele trei decenii, majoritatea acestor acorduri au expirat. Coroborată cu extinderea NATO, această nouă realitate a creat ceea ce conducerea rusă consideră a fi un mediu de securitate mai puțin favorabil.
„Putin se simte încolțit. Pentru el, confruntarea cu Occidentul a devenit singura opțiune. Dar nu este pregătit să se angajeze într-un conflict militar la scară largă. Putin vede o cale de ieșire, atât pentru el, cât și pentru asigurarea securității Rusiei așa cum o înțelege el, prin stabilirea unor limite clare pentru extinderea NATO și UE și prin încheierea de noi acorduri, ale căror linii generale dorește să fie convenite cu Washingtonul”, explică Serghei Aleksașenko, șef al Departamentului de Economie la New Eurasian Strategies Centre.
În ultimii cinci ani, echilibrul strategic s-a deplasat și mai mult în detrimentul Moscovei, mai arată analiza.
Actuala administrație americană are o poziție favorabilă față de Moscova, demonstrând disponibilitatea de a ajunge la compromisuri cu Rusia.
Cu doi ani rămași din mandatul lui Trump, Kremlinul încearcă să folosească această perioadă pentru a legitima, prin influența SUA, o discuție privind restructurarea securității europene.
Totodată, vrea să stabilească un cadru de negociere favorabil intereselor sale, continuând în același timp operațiunile militare din Ucraina.
„Kremlinul folosește SUA pentru a pune presiune pe aliații europeni ai Ucrainei să accepte poziția sa conform căreia un acord privind noile acorduri de securitate europene este o condiție prealabilă pentru încetarea luptelor. Putin vrea să intre în istorie ca liderul rus care a reparat daunele cauzate de decizia lui Gorbaciov de a abandona Europa Centrală și de a accepta unificarea Germaniei fără un angajament obligatoriu că NATO nu se va extinde dincolo de granițele Germanie”, susține John Lough, șeful Departamentului de Politică Externă al New Eurasian Strategies Centre.
O altă opinie este aceea potrivit căreia Kremlinul, pur și simplu, câștigă timp. Și încearcă, astfel, să evite o confruntare cu administrația Trump.
Revizuirea arhitecturii de securitate colectivă a Europei este o sarcină amplă și complex. Finalizarea acestui demers crucial ar putea dura ani.
Kremlinul schimbă acum, practic, subiectul negocierilor. În loc să discute termenii unui armistițiu în Ucraina, Moscova impune Occidentului negocieri prelungite cu privire la viitorul Europei în ansamblu.
Calculul este că, în timpul acestor discuții, peisajul politic din Europa se va schimba în favoarea Moscovei. În același timp, sprijinul pentru Ucraina va slăbi, iar capacitatea Ucrainei de a rezista în fața armatei ruse se va eroda simțitor.