Motivarea instanței: Șpaga pentru contractele ministerului Dezvoltării în mandatul Udrea era 10%

În fața judecătorilor de la Curtea de Apel București, procurorii DNA au arătat cum funcționa mecanismul de dare și luare de mită în mandatul Elenei Udrea la ministerul Dezvoltării. Iată ce au spus procurorii în fața judecătorilor:

â–ºÎn cauză se efectuează cercetări cu privire la săvârșirea mai multor infracțiuni  de corupție în legătură cu obținerea și folosirea fondurilor din patrimoniul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului în perioada 2010 – 2012.

â–ºDin probele administrate în cauză a rezultat că finanțarea diferitelor proiecte derulate în perioada respectivă se realiza exclusiv cu aprobarea ministrului Udrea Elena Gabriela, în lipsa unor criterii obiective aplicabile în toate situațiile.

ULTIMA ORĂ Alertă în Republica Moldova după ce o dronă s-a prăbușit în țara vecină. Autoritățile raportează o explozie urmată de incendiu

16:04

ALERTĂ Scenariu în contextul crizei energetice. Facturile la curent ar putea crește cu până la 20%. Avertismentul unui expert în energie

15:59

â–ºAstfel, reprezentanții societăților comerciale care executau lucrări finanțate de minister depindeau de „bunăvoința” persoanelor cu funcții de conducere din minister pentru a evita intrarea în incapacitate de plată datorită întârzierii decontărilor.

â–ºDin declarațiile persoanelor audiate în cauză rezultă că aceste împrejurări au dat naștere unei cutume în baza căreia reprezentanții societăților comerciale care primeau finanțări de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului sau de la companii subordonate acestuia „întorceau” un procent de 10% din sumele primite către persoanele cu funcții de conducere din aceste instituții.

â–ºFuncționarea mecanismului a fost posibilă datorită unor persoane care nu lucrau în cadrul ministerului și acționau ca intermediari, punând la dispoziție instrumentele necesare realizării unor circuite financiare complexe, care să dea o aparență de legalitate operațiunilor prin care sumele de bani erau transferate în patrimoniul funcționarilor.

â–ºPentru a îngreuna stabilirea unei legături între firmele care executau lucrările și beneficiarii faptelor de corupție, se realizau transferuri repetate, în baza unor operațiuni fictive de consultanță, deși serviciile nu erau în realitate prestate. (sursa: Motivare instanței)

În motivare se mai spune că Tudor Breazu este cel care deține mai multe site-uri ale Eelenei Udrea. Procurorii spun că el era parte dintr-un mecanism complex prin care s-a încercat disimularea șpăgilor. Astfel că mita era ascunsă în spatele unor contracte de consultanță imobiliară doar că nimeni nu vindea și nimenu cumpăra nimic. Judecătorii spun însă să sumele care au tranzitat aceste mecanisme sunt extrem de mari. Iată ce mai susține judecătorii:

â–º”Astfel, în cauză, generalizarea la nivelul administrației publice a unui comportament prin care se stabilește o legătură directă, aproape automată, între plățile efectuate din fondurile publice și perceperea unui comision de 10% de către persoanele care conduc autoritățile contractante reprezintă un fenomen extrem de periculos pentru buna funcționare a statului, fenomen ce nu ar putea avea loc în lipsa unor persoane dispuse să ascundă faptele de corupție prin punerea la dispoziția persoanelor implicate a unor instrumente sofisticate care să ascundă natura tranzacțiilor și beneficiarii finali.
Inculpații au comis fapta în mod organizat, prin crearea unui circuit financiar complex, implicând mai multe societăți comerciale și tranzacții fictive, ticluirea de înscrisuri pentru a le da o aparență de liceitate.”

(sursa: Motivare instanței)