Motivarea Tribunalului: condamnarea lui Sorin Ovidiu Vîntu are rol educativ

Închisoarea cu executare în cazul lui Sorin Ovidiu Vîntu, în dosarul pentru favorizarea lui Nicolae Popa, este de natură a satisface rolul coercitiv și educativ al pedepsei, notează Tribunalul București (TB), în motivarea deciziei prin care omul de afaceri a fost condamnat la doi ani de detenție.

„Tribunalul apreciază că aplicarea unei pedepse, în regim de detenție, față de inculpatul V.S.O. (Vîntu Sorin Ovidiu – n.r.) este de natură a satisface rolul coercitiv și educativ al acesteia”, se arată în documentul citat.

Instanța mai subliniază, în motivare, că faptele comise de Vîntu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de favorizarea infractorului în formă continuată. „Tribunalul reține că faptele inculpatului V.S.O., constând în trei acte materiale de ajutor comise în perioada octombrie 2009 – ianuarie 2010, în baza aceleiași rezoluții infracționale, prin transmiterea din totalul sumei de 200.000 euro a două tranșe de 50.000 euro, respectiv 20.000 euro și în acțiuni de sprijin moral pentru a îngreuna executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care a fost condamnat infractorul P.N., prin hotărâre judecătorească definitivă și executorie întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de favorizarea infractorului în formă continuată”, arată TB.

Potrivit magistraților, interesul și implicarea lui Vîntu în activitățile ilicite de îngreunare a executării pedepsei de către Nicolae Popa sunt dovedite prin procesele verbale de redare a convorbirilor înregistrate în baza autorizației instanței, din care rezultă că, la interval de câteva zile, omul de afaceri era ținut la curent, de către persoana de încredere aflată în Indonezia, cu privire la stadiul demersurilor.

„Inculpatul V.S.O. și-a declarat intenția necondiționată de a asigura ajutorul bănesc infractorului P.N. (Popa Nicolae – n.r.), în cuantum de 200.000 euro trimiși în diferite tranșe pe parcursul anului calendaristic, dar cel mai târziu până la sărbătorile de iarnă ale fiecărui an”, notează judecătorii.

În motivare se mai arată că intenția inculpaților, inclusiv a lui Vîntu, în comiterea faptelor penale de favorizarea infractorului – în diferitele forme de participare – este dovedită, deoarece condamnarea definitivă a lui Popa la 15 ani de închisoare a fost notorie, fiind prezentată în spațiul public și, în plus, inculpații au precizat că au aflat din presă de condamnarea infractorului P.N.. Pe de altă parte, mai spun judecătorii, era de notorietate că Popa s-a sustras și urmăririi penale și judecății, presa reflectând în ample articole că este unul din cei mai urmăriți infractori pe plan internațional. „Așa fiind, favorizatorii nu pot invoca necunoașterea împrejurării că au dat ajutor unui infractor condamnat definitiv și executoriu”, arată TB.

La 2 octombrie, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat de Tribunalul București la doi ani de închisoare cu executare pentru favorizarea lui Nicolae Popa, iar Octavian Țurcan a primit o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare, în același dosar.

De asemenea, Alexandru Stoian, șoferul lui Vîntu, a fost condamnat de instanța Tribunalului București la un an și șase luni de închisoare cu suspendarea executării pedepsei.

Decizia nu este definitivă, putând fi contestată de cei trei și de procurori la Curtea de Apel București.

În 12 octombrie 2010, procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul instanței supreme i-au trimis în judecată pe Sorin Ovidiu Vîntu și Octavian Țurcan pentru favorizarea lui Nicolae Popa și pe Alexandru Stoian, șoferul lui Vîntu, pentru complicitate la această infracțiune.

Popa a fost condamnat în lipsă la 15 ani de închisoare, pentru fraudă, în anul 2006, alături de Ioana Maria Vlas, în legătură cu prăbușirea Fondului Național de Investiții, în 2000, în urma căreia mai mult de 100.000 de români și-au pierdut banii investiți, iar statul român, care garantase, a fost obligat să plătească circa o sută de milioane de euro compensații.

La scurt timp de la prăbușirea, în mai 2000, a Fondului Național de Investiții, Popa a plecat din țară. Aproape doi ani mai târziu, autoritățile române au emis pe numele lui un mandat internațional de arestare.

Procurorii au stabilit, în urma probatoriului administrat, că în perioada octombrie 2009 – ianuarie 2010, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi transmis din totalul sumei anuale de 200.000 euro, „convenite cu condamnatul Popa Nicolae”, două tranșe de 50.000 euro, respectiv 20.000 euro.

„Suma îi era necesară condamnatului pentru a se ascunde, în scopul de a nu fi descoperit de autoritățile îndrituite să pună în executare mandatul european de arestare emis pe numele său, pentru executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care a fost condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă și executorie”, potrivit procurorilor.

În acest scop, arată procurorii, Sorin Ovidiu Vîntu ar fi identificat și modalitățile concrete de transfer al banilor, menite să prevină identificarea tranzacțiilor și persoanelor implicate în aceste operațiuni. Astfel, transferul sumei de 50.000 euro a fost pus în executare de Octavian Țurcan.

De asemenea, procurorii au mai stabilit că, la data de 11 noiembrie 2009, Sorin Ovidiu Vîntu, prin intermediul lui Alexandru Stoian, ar fi transmis o altă tranșă, de 20.000 euro, sumă ce urma a fi folosită pentru plata diferitelor servicii de care Nicolae Popa avea nevoie pentru a nu fi descoperit de autoritățile judiciare.

După arestarea, lui Nicolae Popa, în 2 decembrie 2009, de către autoritățile judiciare indoneziene, Sorin Ovidiu Vîntu și Alexandru Stoian „au desfășurat acțiuni de sprijinire a infractorului Popa Nicolae, cu scopul îngreunării procedurii de extrădare a acestuia în România”, mai arată procurorii. Aceștia precizează că sprijinul s-a concretizat în demersuri de îngreunare a procedurilor de extrădare, „pentru a-l scăpa pe condamnat de închisoare și a-l ajuta să rămână în Indonezia.
Fostul director Gelsor, Nicolae Popa, a fost adus în țară din Indonezia în 22 aprilie 2011, după mai bine de zece ani de la prăbușirea Fondului Națonal de Investiții.

În 24 septembrie, Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată în dosarul privind devalizarea Fondului Național de Investiții (FNI), fiind acuzat de spălare de bani și instigare la delapidare. Suma de 7.289.406 de dolari, stabilită la data prăbușirii FNI, supusă procesului de spălare a banilor urmează să fie confiscată de la Sorin Ovidiu Vîntu, au precizat procurorii.

Omul de afaceri a fost deferit justiției de procurorii Parchetului instanței supreme și într-un alt dosar, alături de Liviu Luca, Octavian Țurcan și foștii directori Petromservice Gheorghe Șupeală și Zizi Anagnostopol, pentru spălare de bani și delapidarea companiei, prejudiciul produs fiind de peste 83,5 milioane de euro.

În prezent, Sorin Ovidiu Vîntu este încarcerat la Jilava ca urmare a unei condamnări la un an de detenție pentru șantajarea și amenințarea lui Sebastian Ghiță.