MOTIVUL pentru care dosarul lui Sorin Ovidiu Vîntu privind devalizarea FNI a fost restituit procurorilor

Dosarul lui Sorin Ovidiu Vîntu privind devalizarea Fondului Național de Investiții (FNI) a fost restituit procurorilor pentru neregularitatea actului de sesizare a instanței, întrucât, printre altele, nu s-ar fi descris materialitatea faptelor, potrivit avocaților.

Tribunalul București a admis, luni, excepțiile ridicate de avocații lui Sorin Ovidiu Vîntu referitoare la neregularitatea actului de sesizare a instanței.

În 12 noiembrie, procurorul de ședință nu a putut combate argumentele apărării, astfel că instanța a dat termen 10 decembrie, „pentru a da posibilitatea parchetului de a pregăti apărarea și a formula concluzii în raport de excepția invocată privind neregularitatea actului de sesizare”.

NEWS ALERT SURSE | Vicepreședintele USR Dâmbovița, Alexandru Munteanu, ar fi suspect în mega-dosarul de încălcare a embargoului față de Belarus. Este percheziționat și va fi dus la audieri la DIICOT

11:15

Gândul de Vreme Cum va fi vremea în luna octombrie. Meteorologii AccuWeather anunță 23 de grade în București. Ce temperaturi vor fi la munte și la mare

11:12

În 10 decembrie, s-au reluat discuțiile, instanța amânând pronunțarea asupra excepțiilor invocate de inculpat, prin apărătorul ales, pentru luni, 17 decembrie, când judecătorul a decis în favoarea apărării.

Decizia tribunalului poate fi contestată de procurori la Curtea de Apel București.

În 24 septembrie 2012, procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție l-au trimis în judecată pe Sorin Ovidiu Vîntu – aflat în prezent în executarea unei pedepse privative de libertate într-o altă cauză – pentru spălare de bani (două fapte) și instigare la delapidare.

Cercetările finalizate în prezentul dosar penal au ca și fundament de plecare cercetările efectuate de către organele judiciare în dosarele penale referitoare la devalizarea Fondul Național de Investiții (FNI), Banca Agricolă (BA), Banca de Investiții și Dezvoltare – BID și Banca Română de Scont, așa cum au fost completate după infirmare, a precizat Parchetul instanței supreme într-un comunicat de presă.

„În urma analizei asupra actelor de urmărire penală efectuate, parte dintre ele finalizate prin pronunțarea unor hotărâri judecătorești definitive, s-au stabilit punctele de convergență, care se situează pe următoarele paliere: activitățile ilicite au fost derulate prin intermediul societăților comerciale membre ale Grupului „Gelsor” (Gelsor SA, SOV Invest SA, Imobiliar Network SA, Vîntu Sorin Ovidiu Company SRL, Gelsor IT SA etc.), deținute și administrate, prin persoane interpuse, de Vîntu Sorin Ovidiu; principalul beneficiar al sumelor de bani constituite în prejudicii aduse bugetului de stat și/sau companiilor având capital de stat a fost Vîntu Sorin Ovidiu; succesiunea faptelor de natură infracțională cercetate în dosarele penale are o consistență internă puternică, redată atât prin congruența metodelor și persoanelor avute în vedere, cât și prin dependența faptelor de contextul creat prin diverse mijloace de Vîntu Sorin Ovidiu”, susțin procurorii.

Analiza actelor acestor dosare penale a evidențiat împrejurarea că faptele au fost cercetate în dosare separate, ceea ce a condus la ignorarea aspectelor temporale și de cauzalitate ale acestora, precum și a congruențelor evidente între modalitățile de acțiune și persoanele învinuite sau inculpate.

Potrivit probelor administrate în cauză, Sorin Ovidiu Vîntu, după luna aprilie 2003 și până în prezent, cunoscând că suma de 23.572.104 de lei, echivalentul a 6.765.234 de dolari la data prăbușirii Fondului Național de Investiții provine din săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune comise în frauda investitorilor FNI, a dobândit, deținut și folosit bunuri imobile, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spălare a banilor.

„Analiza coroborată a probelor demonstrează că Vîntu Sorin Ovidiu a cunoscut în permanență despre comiterea faptelor de înșelăciune comise în frauda investitorilor FNI și a acționat cu intenție directă pentru a putea beneficia în mod concret de sumele de bani provenite din săvârșirea acestor infracțiuni, pentru ca apoi, prin multiple operațiuni economice și juridice, să ascundă banii astfel obținuți”, spun procurorii.

Totodată, procurorii arată că „este de domeniul evidenței” faptul că Sorin Ovidiu Vîntu „a avut reprezentarea împrejurărilor esențiale ale cauzei” și a acceptat faptul că prin acțiunile sale va contribui la ascunderea infracțională a sumelor de bani devalizate din FNI, „în scopul îmbogățirii fără justă cauză”.

„Este evident, deoarece stabilirea poziției subiective a învinuitului Vîntu Sorin Ovidiu rezultă cu prisosință din derularea faptelor și identificarea principalului și adevăratului beneficiar al sumelor fraudate din Fondul Național de Investiții – FNI”, explică procurorii.

Suma de 7.289.406 de dolari, stabilită la data prăbușirii FNI, supusă procesului de spălare a banilor urmează să fie confiscată de la Sorin Ovidiu Vîntu, mai susțin anchetatorii.

Sorin Ovidiu Vîntu este condamnat definitiv la un an de închisoare pentru șantajarea omului de afaceri Sebastian Ghiță, primind într-un alt dosar o condamnare de doi ani de detenție pentru favorizarea lui Nicolae Popa, fugit după prăbușirea FNI și întreținut de Vîntu în Indonezia. Nicolae Popa a fost adus în țară, unde execută pedeapsa de 15 ani de închisoare pentru fraudarea FNI.