Muzeul Țăranului ajută cu spații de depozitare Muzeul Literaturii, care urmează să fie evacuat

Potrivit sursei citate, specialiștii Muzeului Țăranului Român au aflat cu deosebit regret că, până pe 15 iunie, data comemorării morții lui Mihai Eminescu, nu a fost posibilă găsirea unei soluții pentru punerea la adăpost a patrimoniului Muzeului Național al Literaturii Române din București.

„În această situație, fiind perfect conștienți de valoarea inestimabilă a patrimoniului Muzeului Național al Literaturii Române, Muzeul Național al Țăranului Român pune la dispoziția Muzeului Național al Literaturii Române, pe o perioadă limitată de timp, puținele sale spații de depozitare rămase libere, pentru a proteja patrimoniul acestui muzeu”, spune Virgil Nițulescu.

El precizează că acesta „este un gest de minimă solidaritate între muzeele României”. „(…) și așteptăm ca Primăria Municipiului București să găsească, în cel mai scurt timp posibil, o soluție pentru așezarea Muzeului Național al Literaturii Române într-un sediu adecvat”, a mai spus Virgil Nițulescu.

EVENIMENT Mirabela Grădinaru, partenera lui Nicuşor Dan, participă marți la o masă rotundă pe tema adicţiilor. Evenimentul are loc la Cotroceni

08:42

ENERGIE Criza petrolului reînvie scenariul din pandemie. UE cere europenilor să călătorească mai puțin pentru a evita o penurie energetică majoră

08:40

Muzeul Literaturii Române din București este în pericol iminent de a fi evacuat forțat, împreună cu întreaga sa arhivă de peste 300.000 de manuscrise, obiecte de patrimoniu și cărți vechi (unele mai vechi de 500 de ani), evaluate la peste 1 miliard de euro, dar a căror valoare istorică și culturală este inestimabilă. Printre ele, manuscrise de Marcel Proust, Thomas Mann, Paul Valéry, Giovanni Papini, Giuseppe Ungaretti și Mihai Eminescu, în numele căruia a fost creat acest muzeu.

Patru manifestări de susținere a MNLR s-au desfășurat în ultimele două săptămâni în București.

Un astfel de eveniment s-a desfășurat pe 4 iunie, în fața MNLR și în fața Primăriei Capitalei. Aproximativ 50 de persoane, majoritatea angajați ai Muzeului Literaturii, au participat atunci, în fața sediului MNLR, la un protest față de evacuarea instituției din sediul de pe Bulevardul Dacia, directorul acesteia, Ioan Cristescu, declarând la momentul respectiv că a fost deja întreruptă alimentarea cu apă și că nu mai poate chema oamenii la serviciu. Protestul respectiv nu a fost autorizat.

Întrebat atunci dacă a participat la discuțiile reprezentanților municipalității cu proprietarul clădirii în care funcționează muzeul, directorul MNLR, Ioan Cristescu, a răspuns afirmativ, adăugând că proprietarul „nu are de gând să vândă”. „Vor, cel mult, să ne lase aici câteva luni. Condiția ar fi ca primăria să plătească un milion de euro din urmă, pe ultimii trei ani”, a spus Cristescu, precizând că această sumă nu ar reprezenta o datorie.

Directorul MNRL a mai spus că termenul stabilit pentru evacuare este 15 iunie. În opinia lui, acest termen va fi însă mult mai scurt. „Astăzi (4 iunie, n.r.) s-a tăiat apa și nu pot, de mâine, să mai consider muzeul deschis. Nu pot să aduc oameni la serviciu fără apă”, a explicat Ioan Cristescu.

Acesta a mai spus că, ulterior, se va ajunge, „probabil, la o formulă de pus sigiliu pe clădire”. „Pentru că nu poți să permiți cuiva, indiferent că e proprietar… Chiar dacă mă aleg cu dosar penal pentru violarea proprietății, mai importantă este apărarea patrimoniului”, a adăugat Cristescu.

Directorul MNLR a precizat și că a discutat cu reprezentanții Primăriei Capitalei despre viitorul sediu al muzeului, fiind găsite, astfel, „câteva locații potrivite”, însă nu există, deocamdată, o soluție definitivă.

Un alt protest cu același obiect, tot neautorizat, s-a desfășurat, pe 4 iunie, în fața Primăriei Capitalei, unde s-au adunat circa 10-15 persoane, respectiv câțiva angajați ai muzeului, alături de tineri.

Pe de altă parte, pe 8 iunie, peste 20 de persoane, angajați ai Muzeului Literaturii, scriitori și alți artiști, s-au adunat în fața instituției pentru a atrage atenția asupra faptului că sediul acesteia, care a fost retrocedat, urmează să fie evacuat pe 15 iunie, fără a exista un alt spațiu pentru găzduirea muzeului.

Totodată, peste 60 de persoane au participat, pe 10 iunie, la evenimentul „Recviem pentru Muzeu”, organizat de Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate (ARCEN) în fața Muzeului Literaturii Române, unde membrii ARCEN au citit fragmente din Emil Cioran și Mircea Eliade, în contextul în care instituția ar putea fi închisă.

Muzeului Național al Literaturii Române se află în administrarea municipalității bucureștene.

Pe 30 mai, proiectul de suplimentare a bugetului Muzeului Național al Literaturii Române cu 2,55 milioane de lei, pentru eliberarea sediului instituției, care a fost retrocedat, a fost respins de Consiliul General al Municipiului București (CGMB).

MNLR i-a fost repartizat actualul sediu, din Bulevardul Dacia, nr. 12, în anul 1967. Pregătirile prealabile funcționării ca instituție muzeală au durat până în anul 1971, când, de facto, a devenit sediu al instituției, cu program de vizitare.

Muzeul adăpostește un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărți, obiecte personale, obiecte de artă, fotografii, înregistrări audio-video. Acestea redau într-o imagine concentrat metaforică profunzimea, complexitatea și frumusețea inefabilă a literaturii române.