Nițu: Noul Cod penal este mult mai dur decât vechiul cod, chiar dacă pedepsele sunt mai mici

 Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, a declarat, joi, că deși în spațiul public s-a spus că noul Cod penal este „raiul infractorilor”, acesta este „mult mai dur” decât vechiul cod, chiar dacă pedepsele sunt mai mici, precizând că noile coduri vin cu strategii europene.

„Aparent, putem spune, cu privire la mai multe instituții, că ne-ar putea produce probleme, dar trebuie să nu uităm – și doresc ca și dumneavoastră să nu uitați acest lucru – că aceste coduri vin cu noi strategii și aceste coduri vin cu strategii și viziuni europene. Colegii noștri care au lucrat la aceste coduri de-a lungul timpului nu au inventat ei instituții, au studiat ce se întâmpla în statele Uniunii Europene și încercăm să ne adaptăm și noi la ce este în Europa. Dacă nouă ne place să mergem la Paris sau la Viena, trebuie să ajungem ca și justiția să fie ca la Paris și ca la Viena”, a spus Tiberiu Nițu, la finalul ședinței Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Procurorul general al României a subliniat că vor fi găsite instrumente și măsuri prin care să se atingă scopul unei sancțiuni cu privire la o faptă prevăzută de legea penală.

REACȚIE Ludovic Orban susține că PNL și USR s-ar sinucide politic dacă ar vota un guvern minoritar PSD condus de Sorin Grindeanu

16:20

EXTERNE Fenomen în Germania. De ce au crescut brusc cererile de înrolare în armată. Ce include noul program

16:17

„Nu trebuie să fim închistați sau să ne sperie noul. (…) Am tot auzit în spațiul public: «Noul cod, raiul infractorilor». Nu este așa. Am publicat și pe site-ul Ministerului Public o notă de studiu prin care demonstrăm cu argumente juridice că nu este așa. Noul cod, la o analiză extrem de atentă, este mult mai dur decât vechiul cod, chiar dacă pedepsele sunt mai mici”, a spus procurorul șef al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Tiberiu Nițu a adăugat că sunt câteva elemente care sunt strâns legate între ele, care duc la această concluzie.

„În caz de concurs și de recidivă, ești obligat ca judecător să dispui spor, ceea ce până acum nu exista. Să nu uităm că sunt cauze de întrerupere mult mai multe. Practic, orice act faci, întrerupe cursul prescripției. Înainte, doar dacă făceai acte ce trebuiau comunicate învinuitului, întrerupeau cursul prescripției. Să facem o analiză științifică a acestor coduri și vom vedea că ele sunt coduri europene, că sunt coduri care pot fi aplicate. Bineînțeles, există anumite neclarități”, a conchis Tiberiu Nițu.

Intrarea în vigoare la 1 februarie a celor două coduri – penal și de procedură penală – a stârnit reacții ale societății civile și ale mai multor instituții, inclusiv ale Președinției. Printre reglementările criticate în spațiul public se numără și cea legată de interceptări, care, spun unele voci, nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora ar exista suspiciuni, fără ca acestea din urmă să fie înștiințate.

Guvernul a aprobat, miercuri, șase acte normative care, potrivit Ministerului Justiției, vor asigura resursele umane și legislative pentru implementarea codurilor, fiind vorba, printre altele, de un plus de câteva sute de posturi de magistrați și grefieri, prin mărirea schemelor de personal.

Ministerul Justiției a precizat că în materie penală și procesual-penală, „modificările legislative propuse au în vedere necesitatea eliminării unor inadvertențe și clarificării unor proceduri și fac obiectul a două demersuri legislative separate”.

Unul dintre cele două acte normative în cauză este, potrivit sursei citate, ordonanța de urgență care operează acele modificări indispensabile implementării noilor Coduri, modificări făcute ca urmare a propunerilor înaintate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii – OUG pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru implementarea altor acte normative.

Al doilea act normativ este un proiect de lege „conținând propuneri formulate de instituțiile anterior menționate, pentru care Executivul a apreciat că este nevoie de o dezbatere parlamentară de natură a identifica acele soluții care să înlăture eventuale interpretări diferite” – Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

O modificare adusă de acest proiect de lege se referă la articolul 138 din Codul de procedură penală, în care ar urma să fie introdus alineatul 14, care prevede că „metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun și în cazul în care urmărirea penală este începută potrivit art. 305 alin.(1)”. Articolul 305 face referire, în alineatul 1, la începerea urmăriririi penale in rem: „Când actul de sesizare îndeplinește condițiile prevăzute de lege și se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acțiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă”.

Premierul Victor Ponta anunța, săptămâna trecută, că vor fi făcute mici ajustări la Codul de procedură penală, care vor clarifica și problema interceptărilor, el adăugând că este „o prostie” să se spună că noul cod protejează infractorii.