NOBEL 2014. Stefan W. Hell, laureatul Nobel născut în România: Îmi place să fiu om de știință

Într-un interviu telefonic acordat de Stefan W. Hell jurnalistului Adam Smith de la site-ul Nobelprize.org, cercetătorul de origine română spune că revizuia datele unei lucrări științifice în momentul în care a aflat vestea că a câștigat premiul Nobel pentru chimie pe 2014, alături de Eric Betzig și William E. Moerner.

Invitat să descrie reacția inițială pe care a avut-o în momentul anunțului oficial făcut de Academia regală de științe din Suedia, Stefan W. Hell a spus: „A fost o surpriză totală, nu-mi venea să cred. La început, am crezut că putea fi vorba de o farsă, dar apoi mi-am amintit de vocea profesorului Staffan Normark (care a făcut anunțul oficial, n.r.) și mi-am dat seama că mai erau și alți oameni în jurul lui, iar el a spus că va confirma informația prin e-mail și așa mi-am dat seama că este ceva serios. La început, nu-mi vedea să cred, dar, apoi, am înțeles treptat că era adevărat”.

După aceea, Stefan W. Hell spune că a terminat de citit paragraful la care se oprise și abia apoi a telefonat soției și câtorva buni prieteni.

„Ați sfidat știința convențională atunci când v-ați gândit că ați putea să depășiți «bariera difracției». Ce anume v-a dat curajul să încercați acest lucru?”, a întrebat jurnalistul Adam Smith.

MILITAR Secretarul de Stat al SUA afirmă că Rusia pierde de cinci ori mai mulți soldați decât Ucraina. Ce spune Rubio despre armata ucraineană

18:42

CONTROVERSĂ Grecia condamnă acțiunile militare ale armatei ucrainene în Marea Ionică și Mediterană, după ce o dronă a eșuat pe insula Lefkada

18:38

„Cred că a fost vorba de intuiție și, cel puțin asta a fost viziunea mea, mi-am dat seama că atât de multe descoperiri s-au făcut în domeniul fizicii în secolul al XX-lea, încât era pur și simplu imposibil să nu descoperi fenomene fizico-chimice care să îți permită să depășești bariera difracției, o limită stabilită în jurul anului 1873. Mi-am spus că trebuie să existe ceva, un fenomen care să te ducă dincolo de acea barieră. Așadar, am devenit într-un fel oarecum convins că trebuia să existe ceva și că trebuie să încerc să găsesc acel ceva și, în cele din urmă, am găsit metodele pentru a depăși acea limită”, a adăugat laureatul Nobel pentru chimie pe anul 2014.

Invitat să spună dacă știința i se pare un domeniu amuzant, Stefan W. Hell a răspuns: „Da, absolut. Îmi place să fiu un om de știință. Întotdeauna mi-a plăcut să fiu curios, întotdeauna mi-a plăcut să pun sub semnul întrebării anumite lucruri și știința convențională. Știința este un domeniu care funcționează la limita cunoașterii, așadar e mereu amuzant să treci dincolo de limită și să te gândești la acele lucruri la care ceilalți oameni nu se gândesc. În știință există o parte exploratorie, aventuroasă”.

„Desigur că nu știam dinainte că voi depăși bariera difracției, dar am intrat în laborator și am început să fiu creativ. Etapa inițială a proiectului de cercetare a reprezentat un element de creație, știind că trebuie să demonstrez că nu e vorba doar de imaginație, doar o teorie sau doar un gând. Abia apoi intervine munca cea grea și trebuie să demonstrezi cu adevărat că felul tău de a vedea lucrurile este cel corect. Am avut nevoie de ceva timp, desigur, și de multă muncă”, a adăugat Stefan W. Hell.

La finalul interviului, Adam Smith a spus că, după anunțul de miercuri al comitetului Nobel, Stefan W. Hell va fi „pur și simplu cotropit” de oameni care vor dori să îi pună întrebări.

„Ei bine, m-am încuiat în casă, așa că sunt OK, cel puțin până acum”, a răspuns cercetătorul.

Potrivit site-ului nobelprize.org, Stefan W. Hell este cetățean german și a absolvit cursurile Universității Heidelberg (Germania) în 1990.

Stefan Hell a plecat în Germania în 1978, după primul an de liceu, urmat în Timișoara, stabilindu-se împreună cu părinții la Ludwigshafen.

Este director al Institutului pentru Chimie și Biofizică Max Planck din Göttingen și director al Centrului german pentru cercetări contra cancerului din Heidelberg.

Cei trei cercetători care au fost recompensați cu premiul Nobel pentru chimie pe 2014, Eric Betzig, Stefan W. Hell și William E. Moerner, au fost premiați pentru „dezvoltarea microscopiei cu fluorescență de super-rezoluție”, potrivit comitetului Nobel.

Stefan Hell a fost premiat cu Nobel pentru introducerea, în anul 2000, a conceptului de „golire prin emisie stimulată” (STED/ stimulated emission depletion) în microscopie.

În 2013, premiul Nobel pentru chimie a revenit cercetătorilor Martin Karplus, Michael Levitt și Arieh Warshel, pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile în cazul sistemelor chimice complexe.

Laureații vor primi câte o medalie din aur și un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 880.000 de euro), care poate fi împărțit între cel mult trei câștigători pe fiecare categorie.

Laureații își vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm și la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepția celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituții. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinței sale din testament.