„Nürnberg-ul României a început”. Presa internațională scrie despre procesul torționarului Vișinescu

„Nurnberg-ul României începe cu procesul unui comandant de închisoare comunistă”, a titrat joi dimineață publicația britanică The Telegraph, la o zi distanță de ziua în care în România, la Curtea de Apel București, a început judecarea în dosarul torționarului Alexandru Vișinescu, acuzat de crime împotriva umanității.

Alexandru Vișinescu,cel care a condus închisoarea comunistă de la Râmnicu Sărat unde numeroși deținuți politici și-au pierdut viața în urma instituirii unui regim de teroare, a fost prezentat publicului pentru prima dată după Revoluție de către reporterii gândul care au reușit să-l filmeze în fața casei sale din București. După ce cazul a devenit public, Vișinescu a ajuns una dintre cele mai căutate persoane din România, iar povestea a fost preluată de întreaga presă din România. Subiectul a fost de asemenea prezentat pe larg și în presa din internațională, Washington Post și Associated Press alocând spații largi subiectului. La mai bine de un an de la prezentarea în fața opiniei publice a lui Alexandru Vișinescu, fostul torționar comunist ajunge în instanță.

Publicația britanică The Telegraph a remarcat importanța evenimentului citându-l pe Radu Preda, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), care a comparat acest moment cu procesele de la Nürnberg. Desfășurate între anii 1945-1949, ele i-au adus în fața instanței pe cei mai importanți lideri ai Germaniei naziste. „Acest proces este extrem de important pentru că, pentru prima dată, un instrument al terorii comuniste se va afla în fața justiției”, avea să declare Radu Preda, șeful Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, pentru AFP.

ALEGERI Marine Le Pen și Jean-Luc Melenchon, în turul 2 al alegerilor prezidențiale din 2027, potrivit presei franceze

00:25

EXCLUSIV Deputatul PNL Ionuț Stroe susține că în octombrie va începe un nou proces împotriva congresului în care Bolojan a schimbat conducerea partidului

23:23

FOTO: AFP//Mediafax (Nürnberg, 1946)

„Nürnberg-ul României începe cu comandantul unei închisori”, a titrat cotidianul în ediția sa online. „Procesul este considerat în România un pas istoric în încercarea țării de a confrunta crimele comise cu acordul guvernului comunist la mijlocul secolului al XX-lea. Este prima dată când un lider al sistemului justiției criminale a statului ajunge în fața instanței”, a scris The Telegraph.

Nu a fost singura publicație care a scris despre acest subiect. The Guardian a publicat un articol precizând Alexandru Vișinescu este considerat responsabil pentru moartea a cel puțin 12 deținuți ai închisorii de la Râmnicu Sărat.

„Mulți dintre ei au rămas traumatizați pe viață sau desfigurați în urma timpului petrecut în lagărul cunoscut drept închisoarea tăcerii, deoarece deținuții erau izolați singuri în celule și nu aveau voie să primească vizitatori”, a relatat cotidianul amintit.

Publicația citează și declarațiile unor foști deținuți sau ale rudelor acestora. Spre exemplu, văduva generalului Ion Eremia, decedat în anul 2003, a relatat tratamentul crud la care soțul ei a fost supus în timpul celor 14 ani de închisoare și a celor  25 de ani de muncă silnică la care a fost condamnat. Totul din cauza unui roman satiric la adresa lui Stalin, pe care bărbatul îl scrisese.

„Într-o zi de iarnă a fost forțat să stea timp de mai multe ore cu bicioarele goale în apă cu gheață.. Ajunsese să cântărească 30 de kilograme, iar când a ieșit din închisoare abia mai putea să meargă”, și-a amintit Nicoleta Eremia.

Cu toate acestea, „Vișinescu susține că este nevinovat și că nu a făcut decât să urmeze ordinele”, mai precizează sursa citată. „(…) Pentru multe dintre victime, procesele acestea vin mult prea târziu, mulți dintre acuzați având deja 80 de ani sau mai mult. Dar istoricul Adrian Cioroianu spune că ceea ce contează este că aceste crime sunt pedepsite și că adevărul este restabilit. Preda consideră, de asemenea, că niciodată nu este prea târziu pentru a face dreptate”, scriu jurnaliștii de la The Guardian.

În același articol, publicația a subliniat faptul că „România este o excepție în Europa Centrală, unde liderii comuniști au scăpat de pedeapsă”.

VEZI AICI PROFILUL COMPLET AL TORȚIONARULUI VIȘINESCU

Alexandru Vișinescu s-a născut la Buzău, în 1925, și a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 și până la desființarea închisorii, în 1963, fiind și ultimul comandant al închisorii.

Înainte de a fi numit în funcția de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vișinescu a deținut poziții în sistemul penitenciar, activând în unitățile Mislea și Jilava, la începutul anilor ’50.

A lucrat în cadrul grupei operative a închisorii în perioada decembrie 1954 – aprilie 1956. Decizia autorităților de a dezafecta penitenciarul Râmnicu Sărat l-a propulsat pe fostul comandant în funcția de inspector în cadrul aparatului central al Direcției Generale a Penitenciarelor. Ulterior, între 1965 și 1976, a deținut funcții de conducere în cadrul închisorilor Ploiești și Ilfov și a predat la școala de subofițeri de penitenciare.

În prezent, el trăiește într-un bloc din centrul Capitalei, cu o pensie de peste 3.200 de lei pe lună.

În rechizitoriul prin care torționarul a fost trimis în judecată, procurorii Parchetului General arată că fostul comandant de la Râmnicu Sărat „a îngrădit drepturile și libertățile fundamentale ale omului”. Procurorii spun că au identificat 14 decese care i se pot imputa lui Alexandru Vișinescu. Totodată, anchetatorii au explicat că torționarul a fost acuzat de crime împotriva umanității întrucât a oprimat deținuții pe criterii politice.

Următorul termen de judecată a fost stabilit la 22 octombrie.

În 2013, gândul, în parteneriat cu Institutul de Investigare a  Crimelor Comunismului și Memoria Exilului din România (IICCMER), a prezentat publicului profilele complete ale primilor doi torționari comuniști anchetați de către procurori pentru crime împotriva dizidenților regimului totalitar, în cadrul unui demers în premieră în România. Campania de devoalare a comandanților Alexandru Vișinescu și Ion Ficior a avut, dincolo de componenta jurnalistică, și alte efecte: cei doi sunt cercetați penal de procurori, un alt torționar comunist al cărui dosar a fost uitat în fișete este anchetat, Guvernul a promovat o lege prin care victimele torționarilor vor fi despăgubite din pensiile uriașe ale celor din urmă, iar Curtea Constituțională a decis că faptele torționarilor, securiștilor, ofițerilor de poliție politică, crimele de la Revoluția din 1989 nu sunt prescriptibile.