Nuțu Cămătaru a fugit cu câteva ore înainte ca anchetatorii să descindă la casa acestuia

Nuțu Cămătaru a fugit cu câteva ore înainte ca anchetatorii să descindă la casa acestuia, fiind găsit într-o locuință, unde s-a ascuns pentru a nu fi reținut, arată Tribunalul București în motivarea deciziei de arestare preventivă a acestuia și a altor patru persoane.

Ion Balint, zis Nuțu Cămătaru, liderul clanului Cămătarilor, Gigi Daniel Chiras, Licuță Udilă, Adrian Răducu Bică și Bogdan Dumitrache au fost arestați preventiv în 23 februarie, de un complet de la Tribunalul București.

Decizia a fost contestată de cei cinci la Curtea de Apel București, care va judeca joi recursurile lor.

Un alt alt complet de judecată de la Tribunalul București a dispus în 23 februarie arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Vasile Balint, zis Sile Cămătaru, Radu Cristian Roșca, liderul grupării Sportivilor, și a altor 22 de persoane.

EXCLUSIV Mită de 450.000 de euro pentru un proiect de stocare a energiei, la Gheorgheni. Directorul unei companii din Slovenia și complicele său român au fost arestați sâmbătă seară. Gândul a aflat cine sunt persoanele implicate în dosarul DNA și publică toate detaliile afacerii

23:31

DIPLOMAȚIE Ce a obținut SUA după vizita lui Xi Jinping la Washington. China cumpără cărbune american, iar Washingtonul primește noi angajamente de la Beijing

22:14

Completul de judecată care a dispus arestarea preventivă a lui Nuțu Cămătaru și a celorlalte patru persoane a dat publicității miercuri motivarea deciziei din 23 februarie.

Instanța arată în motivare că Ion Balint „a fugit în dimineața zilei de 22 februarie, în jurul orelor 01.30 și s-a ascuns într-o locuință situată pe raza localității …., în scopul de a se sustrage de la urmărire, fapt ce rezultă din procesul verbal întocmit în urma supravegherii inculpatului”.

Totodată, instanța notează în motivare și declarația dată de Ion Balint în fața instanței, acesta spunând că „nu se consideră vinovat de săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa”, că nu a condus nicio grupare, „nu are legătură cu niciuna dintre persoanele implicate și se consideră păgubit, fiind escrocat de numitul ……”.

Pe de altă parte, instanța a arătat că un raport al Institutului Național de Criminalistică dovedește că muniția și pistoalele examinate în rapoartele de constatare tehnico-științifică „prezintă asemănări în ceea ce privește modul de modificare, că atât cartușele cât și pistoalele au fost modificate în scopul de a le schimba caracterul neletal, cu efect sonor și cu scopul de a trage muniție cu proiectil metalic cu caracter posibil letal”.

Judecătorul a mai avut în vedere în motivarea deciziei și înregistrările audio-video în mediul ambiental privind întâlnirile și discuțiile purtate de către Adrian Răducu Bică în salonul în care a fost internat după ce a fost împușcat, „din care au rezultat aspectele privitoare la motivul agresiunii, participanții la aceasta și modul de acțiune”.

„Raportat la circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, astfel cum au fost reținute mai sus, instanța subliniază gravitatea acuzației aduse inculpaților, desprinsă din modul presupus de operare, prin efortul conjugat al mai multor persoane, alegerea unei anumite locații și supravegherea zonei, culegerea de informații referitoare la momentul și locurile în care se află inculpații, înțelegerile între aceștia de a-și asigura sprijin, folosirea de arme letale în locuri publice”, mai notează judecătorul în motivarea deciziei de arestare.

Instanța a mai arătat că dacă ar fi lăsați în libertate, există riscul ca aceștia să reia activitatea infracțională, precizând totodată că au fost condamnați sau sunt cercetați penal pentru infracțiuni similare, „dând astfel dovadă de o perseverență infracțională”.

„Sub acest aspect instanța constată că în cauză existența pericolului public rezultă din însuși pericolul social al infracțiunii pentru care s-a început urmărirea penală și s-a pus în mișcare acțiunea penală, avându-se în vedere reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni îndreptate împotriva vieții și a integrității corporale și posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de către aceleași persoane, în lipsa unei reacții prompte și eficiente față de cel bănuit ca fiind autor al unor asemenea fapte”, a mai notat judecătorul în motivare.

În acest dosar, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au reținut 29 de membri ai grupărilor Cămătarii și Sportivii, după ce au făcut, în 22 februarie, 115 percheziții la locuințele suspecților, de unde au fost ridicate sume importante de bani, bijuterii, mașini de lux și droguri. O zi mai târziu, toți cei 29 de suspecți au fost arestați preventiv.

Potrivit anchetatorilor, activitatea membrilor grupărilor s-a desfășurat pe două paliere infracționale. Astfel, în perioada 2008 – 2012, între membrii celor două grupări rivale au avut loc conflicte stradale în care s-au folosit inclusiv arme de foc, „în scopul asigurării supremației la nivel infracțional în municipiul București”, situații ce au avut drept consecință punerea în primejdie a vieții și integrității corporale a membrilor grupării, dar și a altor persoane. De asemenea, membrii celor două clanuri au săvârșit infracțiuni de violență, „generatoare de beneficii financiare substanțiale”, în urma recuperării unor împrumuturi de bani dați cu camătă.

În această cauză se fac cercetări față de 67 de persoane, acuzate de constituire a unui grup infracțional organizat, tentativă de omor calificat și deosebit de grav, lipsire de libertate, șantaj, nerespectarea regimului armelor si munițiilor, operațiuni fără drept cu dispozitive interzise, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea gravă a ordinii și liniștii publice.