Oprescu contestă interceptările din dosar. Avocat: „Nu au mare relevanță în susținerea acuzațiilor, dar dacă vor fi anulate, cu atât mai bine”

Viorel Mocanu, avocatul lui Sorin Oprescu, fost primar al Capitalei, a anunțat că va contesta interceptările din dosarul în care fostul edil este acuzat de luare de mită, spălare de bani, abuz în serviciu și constituire a unui grup infracțional organizat, pe motiv că DNA a avut sprijinul SRI în realizarea acestora. 

Apărătorul lui Oprescu susține că în economia cauzei relevanța interceptărilor  ,,reprezintă undeva la 30% din materialul probator pe care se susțin acuzațiile, nu doar cu privire la domnul Oprescu ci și la ceilalți inculpați din dosar, în sarcina cărora sunt mai multe interceptări”. „

„În sarcina lui Sorin Oprescu vorbim despre patru interceptări ambientale, care nu au mare relevanță în susținerea acuzațiilor. Dacă vor fi anulate, cu atât mai bine. Curtea de Apel va dispune dacă înlătură aceste mijloace de probă sau nu. Noi am invocat și alte mijloace de probă care, în opinia apărării, au fost obtinuțe ilegal”, a spus el.

CONTROVERSĂ Purtătorul de cuvânt al PSD dă de pământ cu Ordonanța „Trenuleț” a lui Bolojan: „Are o componentă inacceptabilă”

21:00

Patrick André de Hillerin: Noul hit al Justiției române: Mi-e frică, mi-e frică să dorm singurică

21:00

În dosarul lui Sorin Oprescu sunt judecate alte opt persoane, fiind suspectate că, alături de fostul edil, au făcut parte dintr-un grup infracțional care a urmărit luarea de mită, din sume provenite din bugetul Primăriei Capitalei.

În 11 dosare DNA s-au ridicat excepții de neconstituționalitate, după decizia CCR

Pe de altă parte, în 11 dosare de corupție au fost invocate, începând cu 16 februarie,  excepții de neconstituționalitate, referitoare la punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Avocații au ridicat aceste excepții în dosare aflate pe rolul mai multor instanțe. Unele dintre cauze se juecă deja pe fond, altele în cameră preliminară, iar altele sunt  chiar dosare rămase în pronunțare, unde s-ar fi cerut repunerea pe rol pentru ca probele să fie discutate din nou, au precizat aceleași surse.

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat, miercuri, la Digi24, că „sunt excepții invocate din 16 februarie. Sunt persoane care au invocat această excepție. Problema e că după publicare vor mai fi altele. Am făcut o evaluare, sunt invocate și mi-e foarte greu să comentez, să spun ce vor face judecătorii. Ei vor verifica modul în care s-a respectat legea și vor lua o decizie. Niciodată nu ne bazăm doar pe interceptări. Sunt foarte multe dosare trimise în instanță, sunt cazuri mari, așa cum le spun jurnaliștii, în care nu s-au administrat astfel de probe. Sunt cazurile cu retrocedări de la ANRP. Procurorii se bazează pe documente, declarații de martori. Sunt multe dosare fără interceptări”.

SRI nu va mai putea pune în executare de acum înainte, la cererea procurorului, mandatele de supraveghere tehnică într-un dosar penal, orice probă obținută în acest fel fiind considerată nelegală. Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei referitoare la neconstituționalitatea articolului care permitea Serviciului să facă interceptări, precizând că hotărârea nu vizează cauzele soluționate definitiv, însă se aplică în mod corespunzător celor aflate pe rol. Surse din CCR au precizat pentru gândul că probele aflate în dosarele pe rol rămân însă valabile, cu excepția celor care au fost contestate în camera preliminară sau în dosare au fost ridicate excepții de neconstituționalitate, anterior publicării deciziei Curții. Hotărârea CCR se aplică de asemenea în cazul dosarelor aflate în faza urmăririi penale, care nu au fost trimise în judecată, în care nu mai pot fi făcute interceptări sau altă supraveghere tehnică de către SRI, la cererea procurorului, sau probele nu mai pot fi folosite. Cu toate acestea, fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, susține că toate dosarele bazate pe interceptări sunt vulnerabile, pe de o parte cele aflate în achetă în care interceptările sunt mijloace de probă vitale, pe de altă parte cele aflate pe rolul instanțelor care vor fi închise.