Oprescu: Lucrările la primul pod al pasajului Mihai Bravu, încheiate în martie 2014

Lucrările la primul pod al pasajului Mihai Bravu vor fi terminate în martie 2014, iar în paralel cu acestea vor începe, în funcție de starea vremii, cele la al doilea pod, întregul obiectiv urmând să fie gata în decembrie 2014, a anunțat, vineri, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu.

„S-au montat deja 16 traverse, adică grinzi prefabricate de aproximativ 40 de metri lungime fiecare, pe primele patru deschideri ale podului și mai avem încă 28 pentru primul pod. Primul pod, Calea Văcărești – Mihai Bravu, are lungimea de 675,4 metri, celălalt mai mult – 687,7 de metri, pe Mihai Bravu – Calea Văcărești. Pasajul rezolvă conflictul de citculație de la nivelul a două puncte esențiale – Splaiul Unirii și Dâmbovița pe de-o parte, iar pe de cealaltă parte intersecția Mihai Bravu cu Calea Văcărești, realizând continuitatea traficului, în corelare cu viitorul pasaj subteran de la Piața Sudului”, a mai spus edilul, cu ocazia unei vizite la șantierul pasajului.

Cu același prilej, Oprescu a precizat că beneficiarii direcți ai viitorului pasaj vor fi aproximativ 650.000 de oameni și 450.000 de mașini care „în fiecare seară se retrag acasă din zona de nord a Capitalei”.

INEDIT Piață plutitoare în Bangkok, după inundații. Comercianții își vând produsele pe tarabe plutitoare

19:52

ULTIMA ORĂ Jurnalistul Patrick André de Hillerin, colaborator și editorialist Gândul, s-a stins din viață

19:44

Primarul general a mai spus că pasajul va avea două poduri supraterane paralele, iar întârzierea lucrărilor este de un an și jumătate.

„Un an și jumătate este întârzierea, am avut problemele pe care le știți, s-a reziliat contractul (cu firma Romstrade – n.r.) în luna decembrie 2012, s-au refăcut procedurile. În ceea ce privește recuperarea creanțelor, ne-am înscris la masa credală cu aproape 16 milioane de lei”, a mai spus Oprescu.

Reprezentatul noului constructor a declarat că din august până în prezent au fost montați 20 de piloți forați, la pilele care vor susține podul, au fost montate și eșafodajele de susținere a grinzilor la primele patru deschideri ale podului din cele 11, iar din 5 noiembrie va urma montarea celorlalte, aflându-se în execuție și primul segment din cele cinci ale tablierului metalic al podului.

„Am avut nevoie de consolidare la doi dintre pilonii făcuți de firma anterioară, pentru că noi am găsit un raport de expertiză care indica necesitatea acestei consolidări, unele din straturile geologice fiind altfel în teren decât în expertizele făcute”, a explicat reprezentantul Astaldi.

Primăria Capitalei a atribuit în august, prin licitație restrânsă accelerată, asocierii italiene Astaldi Spa – Astalrom SA un contract de 155,7 milioane de lei (35 milioane euro), inclusiv TVA, pentru finalizarea lucrărilor la pasajul suprateran Mihai Bravu – Splaiul Unirii, proiect început de Romstrade, firmă deținută de Nelu Iordache, și reziliat în luna decembrie, pentru care municipalitatea a plătit 37 de milioane de lei.

Termenul pentru finalizarea lucrărilor este de 15 luni de la data atribuirii contractului, respectiv decembrie 2014.

Contractul pentru executarea pasajului suprateran Mihai Bravu – Splaiul Unirii a fost reziliat în decembrie 2012. Primarul general Sorin Oprescu a precizat atunci că proiectul pasajului se află în faza de expertiză.

Romstrade aparține omului de afaceri Nelu Iordache, trimis în judecată la sfârșitul lunii aprilie într-un dosar privind deturnarea fondurilor pentru primul tronson din autostrada Nădlac – Arad și afla în prezent în detenție.

Lucrările la pasajul suprateran au început în ianuarie 2011, contractul atribuit Romstrade la finele anului anterior având o valoare de 96,8 milioane lei, fără TVA.

La sfârșitul lunii ianuarie 2013, municipalitatea a primit din partea consilierilor generali dreptul de a contracta servicii de consultanță, asistență și reprezentare juridică pentru a identifica posibile creanțe rezultate în urma rezilierii contractului cu compania controlată de Iordache.

Astaldi este unul dintre cei mai activi constructori pe piața locală, printre proiectele de referință numărându-se Arena Națională, Pasajul Basarab și Magistrala 5 a metroului bucureștean, precum și construcția unor tronsoane de autostradă.