Orban, scapă de dosarul în care a fost acuzat că a cerut bani de la un afacerist pentru campania electorală pentru PMB. Cum motivează ÎCCJ achitarea

Orban, scapă de dosarul în care a fost acuzat că a cerut bani de la un afacerist pentru campania electorală pentru PMB. Cum motivează ÎCCJ achitarea
Publicat: 19/03/2019, 15:38
Actualizat: 25/03/2019, 20:29

„Susținând netemeinicia sentinței penale apelate (achitarea în primă instanță, n.r.), parchetul, în esență, a arătat că aceasta „se întemeiază pe o evaluare eronată a acuzației, dar și a probatoriului administrat în cauză. Astfel, instanța de fond, nu a avut în vedere faptul că acuzația s-a întemeiat pe faptul că inculpatul și-a folosit influența, și nu autoritatea, cum greșit s-a reținut.” De asemenea, criticile au vizat și împrejurarea că „nu au fost analizate deloc probele care confirmă contextul faptei, și anume că inculpatul, în calitate de prim-vicepreședinte al P…. și candidat pentru funcția de primar general al capitalei a solicitat ajutor financiar, în cuantum de …. euro în numerar, de la martorul T. – președintele holdingului U., care avea mai multe contracte în derulare sau în perspectivă, cu Primăria Municipiului București”, se arată în motivarea judecătorilor de la ÎCCJ.

Potrivit magistraților, prima instanță a făcut un examen amplu al probelor din dosar, pe care le-a prezentat detaliat, nefiind însă, infirmată prezumția de nevinovăție.

„Din examinarea materialului probator administrat Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că activitatea infracțională reținută în sarcina inculpatului O. este plasată în contextul politic și social generat de declanșarea campaniei electorale pentru alegerile locale din vara anului 2016, respectiv, pentru alegerea primarului general al municipiului București. (…) Contrar celor susținute de parchet se constată că instanța de fond a analizat în detaliu presupusa acțiune de solicitare a unui ajutor financiar de către inculpatul Orban. (…) Probele administrate în etapa apelului nu au fost de natură să modifice situația de fapt reținută de instanța de fond, în opinie majoritară, nefiind identificate motive care să conducă la infirmarea argumentelor de fapt și de drept expuse în partea expozitivă a hotărârii apelate”, se arată în motivare.

Similar primei instanțe, completul de 5 judecători de la ÎCCJ, cel care a judecat apelul, mai constată că din analiza probelor, a declarațiilor și a interceptărilor, „(care practic constituie fundamentul acuzațiilor aduse inculpatului) nu rezultă existența unor acțiuni exercitate de inculpatul O. care să întrunească elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare”.

„Deși dialogul între inculpatul O. și martorul denunțător T. purtat la data de 1 martie 2016 și respectiv la 20 martie 2016, relevă existența unor discuții privind sprijinul financiar în campania electorală, conținutul acestora este insuficient pentru dovedirea acuzației adusă inculpatului în sensul că acesta s-ar fi prevalat de faptul că este singurul candidat al P…. cu șanse de câștig și, în acest fel, a uzat de influența dată de calitatea sa de lider politic, în contextul în care probele administrate infirmă această susținere, dovedind faptul că, nici măcar aluziv, acesta nu a „uzat” de influența dată de calitatea sa de lider politic”, se mai arată în sursa citată.

Mai mult, faptul că Ludovic Orban ar fi cerut bani (50.000 de euro) de la un om de afaceri reiese doar din declarațiile denunțătorului, aceasta fiind doar percepția lui.

„În discuțiile cu inculpatul nu s-a făcut referire la o asemenea monedă sau la vreo altă monedă, iar declarațiile martorului nu se coroborează cu alte probe”, mai spun magistrații.

„De altfel, funcția inculpatului de prim-vicepreședinte al partidului politic, precum și procentajul bun obținut în sondajele de desemnare, deși erau de notorietate, nu erau de natură a contura influența acestuia în cadrul partidului. În acest context, se reține că simpla existență a unei funcții și totodată a unei influențe, dată de prerogativele acesteia, cât și obținerea unor eventuale foloase necuvenite, nu sunt suficiente pentru a fi întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, întrucât existența unei influențe sau autorități generale, inerente oricărei funcții de conducere, nu poate fi echivalată cu folosirea, cu direcționarea influenței sau autorității în vederea obținerii unui scop”, se mai subliniază în motivarea sentinței de achitare.

În aceste condiții, magistrații arată că nu există în acest dosar nicio probă care să conducă la admiterea apelului DNA la achitarea lui Orban din primă instanță.

„Completul de 5 Judecători constată că în cauză nu există nicio probă plauzibilă care să confirme susținerea acuzării, afirmațiile martorului denunțător, necoroborate cu nicio altă probă relevantă, nefiind de natură să demonstreze săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței în scopul obținerii unor foloase necuvenite”, mai spune motivarea.

Instanța supremă l-a achitat definitiv, în martie 2018, pe președintele PNL, Ludovic Orban, în dosarul în care este acuzat că a cerut, în 2016, unui afacerist 50.000 de euro, pentru campania electorală pentru Primăria Capitalei.

În 31 ianuarie 2017, în primă instanță, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție l-au achitat pe Ludovic Orban, fostul candidat PNL la Primăria Capitalei, în dosarul în care a fost judecat pentru folosirea influenței în scopul obținerii unor foloase necuvenite.

Ludovic Orban a fost trimis în judecată de DNA în luna mai 2016, fiind acuzat de folosirea influenței în scopul obținerii unor foloase necuvenite, cauza fiind judecată de Înalta Curțe de Casație și Justiție.

Procurorii au susținut că pe 1 martie 2016, Ludovic Orban ar fi contactat un om de afaceri pe care îl cunoștea, cerându-i bani pentru campania electorală pentru alegerile locale din vara anului 2016, în care Orban Ludovic fusese nominalizat pentru a candida la funcția de primar al Municipiului București. Omul de afaceri căruia Ludovic Orban i-ar fi solicitat ajutorul financiar este Tiberiu Urdăreanu.

Foto: Hepta