Palmer, după 400 de zile la Ministerul Mediului: ”Încă din primele zile ne-am lovit de crize”. Unde a descoperit ministrul o situație ”dezolantă”

„O schimbare care a venit brusc, total neprevăzută și neașteptată în parcursul meu profesional. Dar nu am ezitat nicio secundă, deși aveam conturat ce aveam să fac mai departe”, a declarat Palmer despre decizia de a veni la conducerea Ministerului Mediului, pe care a luat-o aproape pe loc, la propunerea premierului Dacian Cioloș.

Palmer a afirmat, în cadrul conferinței „Manifest pentru România Verde”, în care și-a prezentat bilanțul celor 400 de zile de mandat, că nu a fost un an ușor, punctând faptul că s-au luat 300 de măsuri.

„Practic am promovat o decizie la fiecare 36 de ore. Am avizat aproape 223 de alte măsuri pentru celelalte ministere din cabinet”, a adăugat Palmer.

EXTERNE India l-a trecut pe Vladimir Putin pe meniu vegetarian. Cu ce a fost servit președintele rus la banchetul de stat de la Palatul din New Delhi

21:36

SOCIAL În ce capcane pot cădea românii care folosesc aplicațiile de localizare

21:21

Ministrul Mediului a precizat că, în cele 400 de zile de mandat, s-a reușit clasarea a opt proceduri de infringement. În caz contrar, România ar fi riscat să plătească un milion de euro pe zi.

„Am găsite multe lucruri la sertar în minister, printre care și situații în care statul avea obligația să despăgubească cetățenii care au avut prejudicii din pricina carnivorelor mari, în special ursul sau lupul. Am găsit 720 de dosare, erau la Ministerul Mediului, din 2014, neachitate. Din acestea s-au achitat deja peste 600”, a mai spus Palmer. 

Palmer a susținut că cele 400 de zile, pe care le-a avut la dispoziție, le-a privit ca o provocare.

„Am fi putut să spunem ‘nu e prea mult de făcut într-un an de zile’. Cu toate acestea, tocmai pentru că în primele săptămâni, cel puțin pe domeniul mediului, am fost loviți de câteva crize seriose: criza ambalajelor, criza licitațiilor de masă lemnoasă, ne-am dat seama că nu putem să peticim doar pe aici pe colo și chiar cu riscul de a ne confrunta cu această perioadă foarte scurtă, în anumite domenii e cazul să se înceapă o reformă un pic mai serioasă”, a declarat Palmer.

Ministrul Mediului a vorbit despre prioritățile pe care le-a avut în vedere de la preluarea mandatului de ministru, acestea vizând domeniul pădurilor, al biodiversității și cel al economiei verzi.

„Din păcate am fost forțați să ne aplecăm asupra mai multor domenii decât cele trei. Problema ambalajelor a devenit foarte rapid, în prima parte a mandatului, o proritate mare de tot. Cu ocazia asta am și aflat că sistemul de management al deșeurilor în România e destul de nefuncțional, ca să mă exprim elegant și că idei ca ‘economia circulară’ sau lucruri așa mai progresiste, nici măcar nu se punea problema”, a mai spus ministrul Mediului.

La capitolul „păduri”, Palmer a subliniat că au existat multe abuzuri în ultimii 27 de ani și că „s-a tăiat foarte mult ilegal”.

„Am mers chiar de sus să văd, cu un elicopter, în zona Făgăraș, și sunt în continuare, după atâția ani, versanți care sunt complet rași. Este dezolant, dar este doar un efect al unor cauze multiple. Aici ne-am dorit să începem real o reformă”, a precizat Palmer.

„În acest an am atins doar vârful iceberg-ului. Este enorm de făcut în continuare”, a mai spus Palmer.

Secretarul de stat, Erika Stanciu: „Sectorul forestier necesită o reformă totală”

Secretarul de stat în Ministerul Mediului, Erika Stanciu, a declarat că a fost o „muncă titanică” în adoptarea actelor normative și că sectorul forestier necesită o reformă totală, subliniind că legislația din domeniu este sufocantă. Referindu-se la măsurile adoptate în cazul gărzilor forestiere, Stanciu a precizat acestea nu ar trebui să acționeze doar ca niște agenți de control, ci au un rol mult mai important și anume monitorizarea legislației, rol pe care ar trebui „să îl ia mult mai în serios”.

„Sistemul de control forestier ne-am dorit să începem să îl restructurăm, să devină un sistem integrat și funcțional. Până în acest an, gărzile forestiere au acționat ca nouă entități distincte, fără neapărat o viziune unitară. Am depus un efort pentru construirea unei echipe a gărzilor forestiere. Misiunea și obiectivele pe care acum le găsiți pe site-ul tuturor gărzilor sunt asumate de gărzile forestiere.

Am reușit să îmbunătățim legea, solicitând Parlamentuui să introducă în lege evaluarea anuală de integritate pentru personalul gărzilor forestiere. Ceea ce înseamnă această evaluare de integritate va trebui definit pe viitor și va trebui să fie reală evaluarea.

Am reușit să introducem proceduri comune de control. Nouă gărzi acționau în nouă feluri”, a detaliat Erika Stanciu.

Totodată, Stanciu a vorbit și despre sistemele de raportare electronice care li s-au pus gărzilor forestiere la dispoziție.

„Ceea ce până acum nu au avut, baze de date pentru proprietățile de fond forestier – constituie o lacună majoră în fondul forestier, dar și alte sisteme care să ajute atât o transparentizare, cât și o raportare mai facilă a activității lor. Lacuna privind baza de date de fond forestier este mare. Este incredibil, dar după 25 de ani de la retrocedările terenurilor forestiere, noi încă nu cunoaștem situația proprietăților. Dacă nu cunoaștem situația proprietăților într-o bună parte din pădurile noastre, nici nu putem acționa asupra celor abuzează de această resursă extraordinară, nu putem să îi sancționăm pe cei care taie ilegal într-o proprietate despre care nu se știe a cui este”, a explicat secretarul de stat.