Planul în patru pași al României pentru a evita o condamnare istorică la CEDO. Cum vrea Ministerul Justiției să rezolve problemele din închisori

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a cerut  României, printr-o decizie pilot din aprilie, să prezinte un calendar pentru introducerea de măsuri pentru a rezolva situația din penitenciare, în șase luni de la rămânerea definitică a deciziei. Curtea a stabilit că țara noastră trebuie să adopte măsuri de reducere a supraaglomerării din penitenciare, dar și să creeze remedii preventive și compensatorii pentru condițiile necorespunzătoare din închisori. 

Reprezentanții Ministerului Justiției au precizat, într-un răspuns la solicitarea Agenției MEDIAFAX că, potrivit deciziei CEDO cu privire la condițiile din penitenciare că întregul calendar de măsuri menite să rezolve problemele din închisori va fi transmis la 25 ianuarie 2018.

RESTRICȚII Restricții pentru femei, în noul sezon estival din Grecia. Nerespectarea regulilor poate fi sancționată cu amenzi de până la 3.000 de euro

23:53

FLASH NEWS Noul premier al Ungariei, Peter Magyar, a vorbit la telefon cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Ce au discutat cei doi politicieni

23:37

Astfel, în urma intenției CEDO privind aplicarea procedurii Hotărârii pilot în cauzele privind condițiile din penitenciare, a fost elaborat Planul de măsuri aferent Recomandării numărul 2 a Memorandului care are ca obiectiv îmbunătățirea condițiilor de detenție și diminuarea fenomenului supraaglomerării. 

„În conținutul Planului de măsuri sus-menționat, se regăsește inclusiv construirea a două noi penitenciare, termenul de dare în folosință, la capacitate maximă, fiind anul 2021. Planul este structurat în trei etape, care cuprind: etapa I (măsuri pe termen scurt): 2016-2017 – locuri noi de cazare: 875 și locuri modernizate: 200; etapa a II-a (măsuri pe termen mediu): 2018-2020 – locuri noi de cazare: 7.520 și locuri modernizate: 1.451; etapa a III-a (măsuri pe termen lung): 2021-2023 – locuri noi de cazare: 2.500″, se arată în răspunsul Ministerului Justiției pentru MEDIAFAX.

Totodată, aceeași sursă a mai precizat că prin Hotărârea de Guvern 626/2017 a fost aprobată achiziția unui studiu de fezabilitate destinat construirii penitenciarului P 47 – Berceni, județul Prahova. În aceste condiții, Administrația Națională a Penitenciarelor, printr-o Comisie multidisciplinară, a elaborat documentația de atribuire a procedurii de achiziție publică ce se va organiza în vederea contractării serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate pentru penitenciarul P47 – Berceni, județul Prahova.

„De asemenea, din punct de vedere legislativ menționăm următoarele: prin HG nr. 791/2017 privind (…) pentru transmiterea imobilelor 1242 și 5075, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Ministerului Apărării Naționale în administrarea Ministerului Justiției, pentru Administrația Națională a Penitenciarelor s-a aprobat ca imobilele respective să fie preluate în administrare de către Administrația Națională a Penitenciarelor, cu destinația utilizării ca de spații de cazare pentru persoane private de libertate”, mai arată ministerul.

Tot pentru a se alinia deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului, a fost adoptată și legea privind recursul compensatoriu, care a intrat în vigoare la jumătatea lunii octombrie a acestui an, până în prezent fiind eliberați un număr de 674 de deținuți care au stat în condiții improprii, potrivit statisticii furnizate de Administrația Națională a Penitenciarelor.

Mai mult, Ministerul Justiției mai arată că, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, se asigură, zilnic, norme calorice diferențiate fiecărei categorii de persoane private de libertate, pentru fiecare normă de hrană. De asemenea, deținuții mai beneficiază și de o serie de suplimente alimentare, dacă prestează activități productive (muncă ușoară sau grea) sau suferă de anumite afecțiuni medicale (deținuți bolnavi de TBC, bolnavi neuropsihic, distrofici). În condițiile în care alimentația persoanelor private de libertate din subordinea ANP se realizează în temeiul unui act normativ elaborat acum peste 20 de ani, Ministerul Justiției a inițiat elaborarea unui proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, proiect care urmărește o serie de modificări ale actului normativ menționat, cu scopul aducerii în actualitate a normelor legale care disciplinează drepturile de hrană ale persoanelor private de libertate, în acord cu evoluția legislației execuțional-penale din 1994 (anul emiterii actului normativ ce se dorește a fi modificat) până în prezent.

Acest proiect a fost adoptat de către Guvern, în prezent fiind supus dezbaterii parlamentare la Senat, în calitate de primă cameră sesizată – proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță.

Totodată, se mai au în vedere aspecte precum: includerea sintagmei „persoane private de libertate” în titlul actului normativ; eliminarea din textul legal a sintagmei „persoane contraveniente”, în condițiile în care în România privarea de libertate nu poate avea drept temei o sancțiune contravențională; egalizarea baremurilor calorice ale normelor de hrană a persoanelor reținute sau arestate preventiv cu cel al persoanelor condamnate; stabilirea unor baremuri calorice minime pentru normele de hrană ale persoanelor private de libertate.

Reprezentanții ministerului și-au propus și stabilirea de către nutriționiști a unor baremuri calorice minime pentru normele de hrană ale persoanelor private de libertate, pentru a li se furniza necesarul zilnic de calorii.

„Pentru fundamentarea acestor baremuri calorice au fost avute în vedere o serie de ghiduri și cărți de specialitate în domeniul alimentației sănătoase, precum și recomandările Institutului de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice N. Paulescu, Institutului de Boli Infecțioase Prof. dr. Matei Balș și Institutului de Pneumologie Marius Nasta”, mai arată sursa citată.

„Menționăm, totodată, faptul că Guvernul României a aprobat în data de 31 ianuarie 2017, la propunerea Ministerului Justiției, un proiect de lege pentru grațierea unor pedepse și a unor măsuri educative privative de libertate. Acesta a fost adoptat tacit de Senat (29.05.2017) și se află în prezent în dezbaterea Camerei Deputaților , în calitate de Cameră decizională. Proiectul prevede grațierea totală a pedepselor de până la 5 ani închisoare și a măsurilor educative cu durată de până la 5 ani, precum și grațierea parțială, cu jumătate a pedepselor mai mari de 5 ani închisoare aplicate femeilor însărcinate și persoanelor care au întreținere – ca unic întreținător – minori cu vârsta de până la 14 ani”, spune răspunsul furnizat de către instituția menționată.

Mai departe este explicat faptul că măsura de clemență este incidentă numai asupra pedepselor sau măsurilor educative aplicate pentru fapte săvârșite anterior datei de 18 ianuarie 2017. De asemenea, grațierea colectivă nu beneficiază cei care au primit condamnări pentru fapte săvârșite în stare de recidivă și nici cei care s-au sustras de la executarea pedepsei sau a măsurii educative privative de libertate. De asemenea, în considerarea gravității lor, sunt exceptate expres de la grațiere mai multe infracțiuni prevăzute în Codul penal și în legi speciale.

„Întrucât prin grațiere se înlătură – în tot, după caz, în parte – executarea pedepsei, proiectul va determina reducerea populației penitenciare; efectul său concret sub acest aspect va putea fi evaluat numai după cunoașterea formei în care va fi adoptat de Parlament. (…) În cadrul Programului „Justiție” finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021, vor fi finanțate, pentru perioada 2018-2023, o serie de măsuri de investiții în infrastructura penitenciară prin care vor fi create minim 1.420 noi locuri de cazare”, mai precizează Ministerul Justiției.

În fiecare an, România este condamnată să plătească sute de mii de euro deținuților pentru condițiile improprii din penitenciare.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat, în aprilie, decizia-pilot privind condițiile din penitenciarele din România. Decizia statua că statul român are șase luni la dispoziție că să prezinte un plan de măsuri care să rezolve suprapopularea și condițiile din penitenciare.