Ponta și Teodorovici anunță un nou acord cu FMI. Dragnea cere explicații: „Guvernul trebuie să prezinte o motivare serioasă”

România va cere în mod oficial FMI, în acest an, încheierea unui nou acord de împrumut, iar negocierile se vor concentra pe implementarea de reforme structurale și nu pe deficitul bugetar, a declarat marți ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici, transmite Reuters.

Economia României a fost susținută din 2009 de o serie de acorduri de finanțare cu FMI și Comisia Europeană, iar ultimul dintre acestea s-a încheiat în această lună.

„În mod sigur vom solicita oficial FMI, în acest an, să începem negocierile pentru un nou acord. Un acord cu FMI poate exista fără participarea Comisiei Europene, sunt acorduri diferite”, a spus Teodorovici.

El a mai arătat că deficitul bugetar pentru 2016 este estimat în prezent la 2,1% din PIB, dacă nu sunt luate în considerare majorările de salarii din sectorul public planificate.

Dacă se ține cont și de majorările salariale, deficitul bugetar va fi încă sub nivelul de 3%, a precizat Teodorovici.

Ponta anunță când pot începe negocierile

Premierul Victor Ponta a declarat că, deși Guvernul nu mai are nevoie de niciun împrumut de la Fondul Monetar Internațional (FMI), un nou acord de tip preventiv „este bun”, pentru că „cine știe ce o veni în Europa sau în lume, vreo criză financiară”.

„Este un subiect important, pe care îl voi discuta întâi la coaliția de guvernare, după aceea să-l discutăm și cu restul partidelor din opoziție, pentru că orice acord, dacă se va încheia, se va încheia pe un termen mai lung, și cu președintele României și decizia trebuie să fie una politică a tuturor forțelor politice”, a declarat premierul Victor Ponta, întrebat de jurnaliști despre posibila încheiere a unui nou acord, de tip preventiv, cu FMI.

Premierul a adăugat că Guvenul „nu mai are de dat niciun dolar către FMI” și că nu mai are nevoie de „niciun dolar împrumut de la FMI”, dar un acord cu instituțiile financiare internaționale, într-o regiune „atât de tulburată în care doar România merge foarte bine”, este bun.

„Contează în primul rând o decizie politică, după care ne apucăm de negociat”, a spus Ponta, adăugând că României nu îi trebuie linie de finanțare și că acesta ar fi un acord prevenitv pentru „cine știe ce o veni în Europa sau în lume, vreo criză financiară” și în al doilea rând pentru reforme structurale pe care premierul vrea să le continue.

Ponta a mai spus că, după ce va avea acordul de principiu al liderilor politici, se vor stabili și condițiile concrete pentru un nou acord cu FMI.

„Probabil că punctele de vedere sunt destul de apropiate, e vorba de asumare a tuturor forțelor politice a unui asemenea nou acord”, a precizat Ponta.

Dragnea cere explicații

După anunțul ministrului Finanțelor și poziția exprimată de premierul Victor Ponta, președintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a cerut Guvernului să vină în fața coaliției și a partidelor parlamentare cu o motivare „serioasă” dacă vrea sau nu un nou acord cu FMI, iar acest subiect trebuie discutat inclusiv cu președintele Klaus Iohannis.

„Eu cred că România are nevoie de o analiză serioasă pe care s-o facă Guvernul și s-o prezinte partidelor parlamentare și președintelui Iohannis. (…) Trebuie să ia o decizie strategică. Cred că a ne da cu părerea despre necesitatea sau oportunitatea sau nu a unui nou acord cu FMI, fără să avem o analiză serioasă, complexă, ar fi o greșeală”, a spus Dragnea.

Întrebat dacă astfel Victor Ponta ar fi făcut o greșeală când a vorbit despre un nou acord cu FMI, Dragnea a răspuns că „nu știe”, dar așteaptă informații de la Guvern. „La coaliție (…) Guvernul trebuie să prezintă o motivare serioasă și dacă vrea un nou acord cu FMI și dacă nu vrea un acord cu FMI”, a adăugat liderul PSD.

Economiștii atrag atenția că FMI poate spune și „nu” sau că poate amâna semnarea unui nou acord

În timp ce guvernul României, prin vocile premierului și a ministrului de Finanțe anunță startul procesului de negociere privind un nou acord, unii economiști atrag atenția că există și posibilitatea ca acest nou aranjament fie să fie refuzat, fie să fie amânat până la formarea și investirea unui nou guvern, în urma alegerilor generale din 2016.

„Dată fiind strategia fiscală actuală a guvernului rămâne însă de văzut dacă și care va fi răspunsul FMI și mai ales cât de repede va veni el. Este posibil ca Fondul să considere adecvat un nou acord cu un nou guvern, de orice culoare politică ar fi, ceea ce ar garanta stabilitatea și continuitatea implementării măsurilor asupra cărora cele două părți au căzut de acord. Fondul va primi și va analiza eventuala solicitare a României, este o procedură standard, însă este posibil ca decizia oficialilor FMI să fie de amânare a semnării unui nou acord de tip preventiv până după alegerile generale de anul viitor”, a declarat pentru gândul Ciprian Dascălu, economist-șef ING Bank.

„În cazul în care Fondul fie refuză fie amână semnarea unui nou acord acest lucru nu va determina efecte negative vizibile nici asupra monedei naționale, nici asupra costurilor la care se poate împrumuta statul. România va fi lipsită însă de confortul unui nou acord, care ar atenua vizibil eventualele unde de șoc ale unor turbulențe pe piețele financiare externe”, a adăugat el.

În ceea ce privește nevoia României de un nou acord, fie el doar cu FMI, Dascălu susține că „ștampila” FMI pe politica fiscală a unui stat, respectiv prezența acordului, reduce impactul unor eventuale turbulențe pe piețele financiare dar, poate mai important, ar reduce presiunea financiară a cofinanțării fondurilor puse la dispoziție de Uniunea Europeană, pentru că România ar putea beneficia în continuare de un grad de cofinanțare de doar 5% și nu de unul de 15%, cât ar fi fără acord. Mai mult decât atât, un al patrulea acord ar putea ajuta la ducerea la bun sfârșit a unor serii de reforme structurale pe care guvernul nu le-a implementat până la capăt.

„Nu în ultimul rând este vorba și despre necesitatea continuării reformelor structurale, mai ales în sectorul companiilor deținute, integral sau parțial, de către stat, reforme ce au încetinit sau au fost oprite în ciuda acordului abia încheiat, care, să nu uităm, nu a mai beneficiat de o evaluare pozitivă din partea oficialilor troicii de circa un an și jumătate”, explică economistul-șef al ING Bank.

Al treilea acord nu a mai avut un aviz favorabil din partea FMI din martie 2014

Acordul României cu Fondul Monetar Internațional (FMI), de tip preventiv, a expirat sâmbătă, 26 septembrie, în condițiile în care o evaluare a acestuia nu a mai fost realizată cu succes încă din luna martie 2014, ca urmare a divergențelor dintre autoritățile române și oficialii instituției în privința fiscalității. Acordul cu FMI și Comisia Europeană, de 4 miliarde de euro, a avut caracter preventiv.

Reprezentantul rezident al FMI pentru România și Bulgaria, Guillermo Tolosa, a declarat la jumătatea lunii septembrie că România va trebui să solicite Fondului Monetar Internațional un nou acord dacă dorește unul, iar apoi va fi analizat tipul de acord care poate fi încheiat, însă va fi diferit de celelalte.

„Trebuie să primim o solicitare și apoi vom discuta cu Guvernul toate opțiunile posibile. Vor fi diferite față de cele din trecut. (…) Este doar o discuție tehnică pe buget”, a afirmat Tolosa, întrebat dacă FMI va mai accepta un nou acord cu România.

Anterior, România a încheiat cu succes două acorduri cu FMI, UE și Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 și finalizat în 2013, a avut caracter preventiv, autoritățile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziție de creditorii externi.

La primul acord de finanțare (2009 – 2011) FMI a contribuit cu 13 miliarde de euro, restul fiind fonduri de la Comisia Europeană și alte instituții financiare internaționale.