Portretul complet al românului la tinerețe

Publicat: 14/12/2014, 13:03
Actualizat: 14/12/2014, 18:02

Tinerii cred că România se îndreaptă într-o direcție greșită, cele mai importante probleme, fiind, în percepția lor, corupția, sărăcia și lipsa locurilor de muncă.

Aproape trei sferturi dintre tinerii cu vârste cuprinse între 14-29 de ani și jumătate dintre tinerii de peste 18 ani din România locuiesc cu părinții, în principal, din lipsa unor oportunități economice sau sociale. Tinerii nu sunt încurajați și nici nu au șansa de a părăsi casa părinților și a-și începe propria viață de la 18 ani sau după terminarea școlii, reiese din studiu.

Cei mai mulți dintre tinerii chestionați nu sunt într-un cuplu stabil. Femeile tind să se căsătorească la o vârstă mai scăzută decât bărbații și să aibă copii mai repede. Cifrele arată că tinerii din această generație nu vor să aibă mulți copii, media numărului de copii doriți fiind de doi.

Pe fondul expansiunii sistemului de invățământ post-1989, tinerii sunt mai bine educați decât părinții lor. Fetele sunt mai entuziaste decât băieții în ceea ce privește participarea școlară și resimt un nivel relativ moderat de stres în școală. Doar un tânăr din trei se declară măcar mulțumit de sistemul de învățământ din România.

Veniturile tinerilor care au un loc de muncă diferă în mod substanțial și cresc odată cu vârsta, bărbații câștigând mai mult decât femeile, orășenii mai mult decât cei de la sat, tinerii din București cel mai mult și cei din Moldova cel mai puțin.

Relațiile personale sunt considerate esențiale pentru găsirea unui loc de muncă, urmate de experiența profesională și pregătirea educațională. Salariul este de departe cel mai important criteriu pentru alegerea unui loc de muncă, urmat de criteriul siguranței locului de muncă.

Situația socio-economică a tinerilor

Cele mai însemnate cheltuieli ale tinerilor sunt cele legate de achiziția de obiecte vestimentare, pentru care dau, în medie, 175 de lei lunar și cele legate de ieșitul în oraș. Mersul la cafenele, baruri, restaurante sau cluburi consumă în jur de 90 de lei din bugetul lunar al tinerilor. Pentru abonamentul telefonic sau cartelele pre-plătite sunt cheltuiți alți 48,6 lei.

Pentru mersul la cinema, tinerii alocă, în medie, 17,4 lei lunar, în timp ce pentru cumpărarea de cărți sunt cheltuiți 16,5 lei lunar.

Școala și piața muncii

În privința rezultatelor școlare, există diferențe în rândul tinerilor în funcție de gen și de mediu de reședintă. Aceste diferențe se asociază atât cu timpul dedicat pregătirii în general, cât și cu participarea la meditații în particular. Meditațiile sunt asociate cu educația părinților.

În jur de 21,7% din tinerii din mediul urban iau meditații la matematică, fizică, biologie sau chimie, 10,7% la o limbă străină și 6,1% la română sau științe sociale, media generală în anul școlar încheiat fiind de 8,42 în acest mediu, față de 8,25, media generală a tinerilor din mediul rural.

Tinerii nu sunt foarte entuziasmați în legătură cu participarea la actul educativ. Întrebați cât de nerăbdători sunt când vine vorba să meargă la școală, 54% dintre respondenți au bifat „uneori cu entuziasm, alteori fără niciun chef”.

Mai mult de jumătate dntre tineri au raportat prezența corupției în educație, în special în învățământul superior.

Mobilitatea educațională și socială

Pe fondul expansiunii sistemului de învățământ, tinerii ajung la un nivel mai ridicat de educație decât părinții lor. Astfel, dacă doar 9% dintre părinții chestionați aveau studii superioare, în rândul tinerilor, acest procent este de 19%. La capitolul studii post-universitare (master sau doctorat), doar 1% din părinți aveau astfel de studii, în timp ce la copii, procentul este de 7%.

Peste jumătate din tineri se consideră parte din clasa de mijloc, 22,8% din clasa muncitoare, 10,8% din clasa de jos și 7,1% din clasa de sus.

Șansele de angajare ale tinerilor sunt mai mari în rândul fetelor, decât în rândul băieților. Fetele sunt, însă, mai des înrolate în sistemul de învățământ. Tinerii din urban și în special, din București, au pe de altă parte șanse mai mari de a fi angajați.

În Transilvania există un număr mai însemnat de tineri în sistemul de educație și un număr mai scăzut de șomeri decât în alte regiuni istorice. În Muntenia se regăsește cel mai însemnat număr de șomeri.

Cei mai mulți dintre băieți sunt muncitori calificați (24,2%), în timp ce fetele sunt, în general, lucrătoare în servicii (27,5%) și personal cu studii superioare (30,1%).

În Transilvania există un număr însemnat de muncitori, în București – servicii și antreprenoriat, în Muntenia – agricultori, iar în Moldova – personal cu studii superioare.

Ocuparea: realitate și aspirații

Există o legătură moderată între calificarea tinerilor și ocupația actuală, cu avantaj pentru tinerii din urban și fete.

În jur de 34,9% dintre respondente au declarat că lucrează în profesia pentru care s-au pregătit. La nivelul întregului eșantion, cei mai mulți tineri, respectiv 32,2%, au precizat că lucrează într-un domeniu total diferit celui pentru care s-au pregătit.

Majoritatea tinerilor spun că vor să lucreze în sectorul privat, în special bărbații și tinerii din București.

Tinerii consideră că cel mai important factor în găsirea unui loc de muncă sunt relațiile personale, urmate de competențele profesionale și educațonale.

Două treimi dintre tineri aleg locul de muncă în funcție de salariul oferit. Aproape un sfert dintre cei chestionați intenționează să înceapă o afacere, în special bărbații și tinerii din București.

Comportamente de consum

Internetul este folosit mai mult decât televiziunea de către tineri (în special cei cu educație superioară), spre deosebire de restul populației. Cei mai mulți dintre cei chestionați (32%) petrec un maximum două ore pe zi în fața televizorului.

Aproape 40% dintre tineri petrec mai mult de patru ore pe Internet, în special bărbații, tinerii din mediul urban și adolescenții.

Consumul de tutun și de alcool crește o dată cu vârsta. Jumătate dintre tinerii peste 20 de ani fumează. Mai puțin de jumătate dintre adolescenți nu consumă alcool și un procent de 3% dintre tinerii de sub 24 de ani susțin că obișnuiesc să cosume alcool zilnic.

Griji și aspirații

Cele mai importante lucruri pentru tinerii din România sunt să arate bine (89%), să fie independenți (84%) și să facă sport (78%).

Un procent de 72% au bifat facultatea ca fiind „la modă” printre tineri. Mai puțin de 50% dintre cei chestionați consideră „cool” să partcipe la acțiuni civice (33%), să fie activi în politică (33%), să fumezi marijuana (32%) sau să folosească etnobotanicele (26%).

Cei mai mulți dintre tineri (36%) spun că își doresc foarte puțin să plece din țară. Cele mai atractive destinații ar fi Marea Britanie, Germania, Spania, Italia, SUA și Franța.

Stil de viață

Băieții declară într-o mai mare măsură că au avut relații sexuale (cu mai multe partenere) decât fetele. Doar o treime dintre respondenți folosesc întotodeaua mijloace de contracepție, iar 12% dintre ei spun că nu folosesc niciodată.

În ceea ce privește atitudinea tinerilor față de sexualitate și avort există un filon conservator foarte clar, ce este doar ușor nuanțat de gen, vârstă sau mediul de reședintă.

Așadar, 41% dintre tineri consideră abstinența sexuală o chestie demodată. Un procent de 37% dintre tineri consideră că avorturile ar trebui să fie permise doar în caz de urgență majoră, iar 36% dintre ei cred că ar trebui să rămână permise prin lege, ca în prezent. Pentru cei mai mulți dintre tineri, respectiv 29%, persoanele homosexuale sunt în foarte mică măsură sau deloc acceptabile.

Atitudinea față de avort este influențată în primul rând de experiența sexuală a respondenților, însă chiar și în rândul celor care au avut mai multe relații sexuale există numeroși indivizi (37%) care susțin că dreptul la avort ar trebui restricționat.

Cele mai de încredere persoane pentru tinerii chestionați sunt membrii familiei lor, urmate de rude, de prieteni, de preoți, de colegii de școală, de persoanele care au altă religie, de vecini, de persoanele care au alte opinii politice decât ei, respectiv de persoane care aparțin altor etnii din România.

Conflictele din cartier sunt cele mai frecvente acte de violență în care sunt implicați tinerii, urmate de cele din cluburi de noapte, discoteci sau cafenele.

Cel mai des întâlnite forme de discriminare sunt cea economică, cea etnică și cea de gen.

Tinerii consideră că vârsta optimă pentru căsătorie este, în cazul fetelor, de 24,7 ani și de 27,5 ani pentru băieți. Numărul dorit de copii este de doi. Chiar și acesta este insuficient pentru menținerea populației țării la actualul nivel, notează autorii studiului.

Religiozitate

Deși peste 80% dintre tineri se declară creștin‑ortodocși, o treime dintre ei nu cred în Dumnezeu sau resping alte enunțuri de bază ale credinței creștin‑ortodoxe. Pentru a determina gradul de religiozitate sau spiritualitate a respondenților, realizatorii studiului au folosit o scală de patru întrebări referitoare la existența lui Dumnezeu, a Raiului sau a Iadului.

Deși aproape 90% dintre tineri se consideră creștin-ortodocși, doar 53% se califică complet și din punct de vedere spiritual/religios.

Participare civică și politică

Deși tinerii se simt capabili să schimbe lucruri în politică, ei sunt foarte dezamăgiți de principalele instituțiile politice din țară, mai ales cele de la nivel central. Tinerii sunt de asemenea extrem de dezamăgiți și de politicienii tineri, iar interesul lor pentru politică este scăzut. Practic, tinerii ca grup nu prea vor să aibă nimic de-a face cu politica, așa cum este în prezent ori în forma ei clasică de la noi.

Toată această dezamăgire a tinerilor pare a avea, totuși, un debușeu extrem de puternic în încrederea lor în viitor. Foarte mulți tineri au încredere că vor avea o viață mult mai bună decât au avut părinții lor. Această încredere este, probabil, legată de posibilitățile ce le sunt oferite de libertatea de mișcare în Uniunea Europeană.

Practic, tinerii sunt mai optimiști în legătură cu propriul viitor decât în legătură cu viitorul societății în ansamblu. Astfel, 22% dintre ei cred că situația tuturor românilor se va îmbunătăți mult în următorii ani, în timp ce 53% cred că situația lor personală se va îmbunătăți mult în viitorul apropiat.

Principalele surse de informare cu privire la viața politică a țării sunt internetul (pentru 51% dintre respondenți) și televiziunea (33%). Conform altor sondaje CURS, circa 80% din populația adultă a țării se informează cu privire la viața politică din țară de la televizor.

Votul s-a dovedit mai puțin important pentru tineri decât participarea la o manifestație sau un protest, reiese din concluziile studiului.

Un procent de 17% dintre tinerii chestionați spune că nu a votat niciodată de când a împlinit 18 ani.

Această generație pare a avea o oarecare propensiune către protest. Deși sunt apatici față de modurile clasice de a face politică, ei par a fi gata să se mobilizeze în eventualitatea unor proteste pe diverse teme.

Dorința de participare la proteste este mai ridicată decât cea de participare la vot, reiese din studiu. Mai mult de jumătate dintre respondenți spun că putea participa în următorul an la un protest pentru susținerea unei probleme de care îi pasă. Problema lor pare a fi faptul că nu au găsit o modalitate de a face tranziția între participarea politică informală – de protest și împotrivire – către participarea politică formală și procesul de luarea deciziilor.

În ceea ce privește ideologia politică a tinerilor, echilibrul stânga-dreapta pare a se reface la tinerii născuți după 1989, adică cei sub 25 de ani.

Este probabil ca tinerii de stânga să fie mai puțin interesați de politică pentru că nu se simt reprezentați, notează autorii cercetătorii.

Sondajul de opinie la nivel național pe un eșantion de 1.302 respondenți cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani. Interviurile au fost realizate față-în-față, la domiciliul respondenților. De asemenea, în încercarea de a explora în profunzime unele rezultate, au fost realizate 10 focus-grupuri. Marja de eroare este de +/- 2,7%.