Praful saharian va acoperi vineri România. “Are părți bune dar mai ales părți neplăcute”

Praful saharian adus din Africa de curenții de aer din atmosferă a intrat pe teritoriul României. Potrivit experților, până în această după-amiază aceesta va acoperi țara. Profesorul de fizică Silviu Gurlui a scris că acest fenomen influențează, printre altele, vremea, făcând-o “mai blândă” și este un bun fertilizant. Totodată, are și efecte negative, precum perturbarea transportului aerian.

„Până mâine după amiază avem praf saharian. Valul a intrat de astăzi prin vestul țării. Timișoara pare cea mai acoperită. Moldova și Dobrogea, de această dată, sunt mai puțin măturate de val. Praful saharian are părți bune dar mai ales părți neplăcute.

NEWS ALERTJandarmii au format un zid de dube în fața Arestului Central. Peste 8.000 de protestatari au ajuns în fața instituției, unde se află Călin Georgescu

16:28

FLASH NEWSUn director al Nvidia a vândut acțiuni de aproape un miliard de dolari înainte de scandalul de spionaj care a dus la demisia CEO-ului Jensen Huang

16:19

Praful ridicat în aer perturbă dinamica norilor și a precipitațiilor. Uneori, în condiții date, temperează fenomenele meteo, adică devin mai blânde. Exemplul tipic este al uraganelor din nordul Oceanului Atlantic, reduse sau inhibate atunci când acolo ajung asemenea nori de praf.

Praful conține particule micrometrice. În aer pot perturba transportul aerian. Redepuse la sol, pot perturba serios eficiența energetică a panourilor solare. Stratul opac va diminua intensitatea radiației ce ajunge pe panouri”, a scris profesorul Silviu Gurlui, pe Facebook.

Praful, vital pentru viața plantelor din sol, mări și oceane

Potrivit profesorului, praful are și un efect vital pentru viața plantelor din sol, din mări și oceane.

„Praful are și un efect vital pentru viața plantelor din sol, din mări și oceane. Conținutul mare de fier și fosfor asigură hrana acestor plante. Cele din apă, fitoplanctonul, reprezintă rezervorul principal de oxigen pentru noi toți, pentru toate viețuitoarele.

Este așadar un bun fertilizant al solului și util/hrană pentru fauna acvatică dar contribuie în aer la poluare, produce o reducere a radiației solare care ajunge la sol, modifică caracteristicile aerosolilor (modificări fizico-chimice, adică pot induce modificări în varii procese meteorologice), încălzește gheața (topindu-se mai repede sub radiația solară) și, mai important, în drumul lor lung prin aer, poate culege agenți patogeni (ciuperci, bacterii, etc- provenite de la resturi de animale, vegetație, etc ) sau particule nocive ce sunt culese din zonele din Sahara unde cu ani în urmă au fost făcute teste complexe”, a mai notat fizicianul.