Premieră după decizia CCR : Curtea supremă nu renunță la interceptările SRI

Magistrații instanței supreme au decis, definitiv, să păstreze interceptările realizate de procurorii DNA cu ajutorul Serviciului Român de Informații, într-un dosar care se află în faza de judecată pe fond, la Curtea de Apel București.

Decizia vine după ce, în urmă cu câteva zile, avocata unuia dintre cei cercetați în cauză a ridicat problema deciziei Curții Constituționale legate de punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică.

Decizia pronunțată, luni, de Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea fi invocată de procurori și în alte dosare nesoluționate.

După decizia CCR privind interceptările realizate de SRI la cererea procurorilor, surse din CCR au precizat pentru gândul că probele aflate în dosarele pe rol rămân valabile, cu excepția celor care au fost contestate în camera preliminară sau în dosare au fost ridicate excepții de neconstituționalitate, anterior publicării deciziei Curții.

JOBURI Ce salarii primesc, în 2026, casierii din benzinăriile OMV/Petrom, Rompetrol, MOL, Lukoil și SOCAR

09:04

CONTROVERSĂ Are SUA un plan de ieșire din conflictul cu Iran? „Donald Trump a căzut în aceeași capcană” / Putin, potențial mediator

09:00

O opinie similară a fost prezentată și de judecătorul constituțional Daniel Morar, fostul șef al DNA, care a precizat pentru Hotnews că probele SRI care ar putea fi afectate de nulitate după decizia CCR sunt cele din dosarele aflate în procedura de cameră preliminară, acolo unde judecătorul decide asupra legalității probelor strânse de procurori.

Decizia de astăzi a Înaltei Curți de Casație și Justiție vine să contrazică aceste opinii ale judecătorilor CCR.

Curtea Constituțională a arătat în motivarea deciziei privind neconstituționalitatea prevederii din Codul de procedură penală care permitea SRI să pună în executare mandatele de supraveghere tehnică că Serviciul nu poate face acest lucru, deoarece nu este organ de urmărire penală.

Articolul 142, alineatul 1, privind punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică și prevedea că „Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului”.

„Realizarea supravegherii tehnice, ca procedeu probator, cu încălcarea condițiilor legale prevăzute de art 138-146 din codul de procedură penală, inclusiv a celor referitoare la organele abilitate să pună în executare mandatul de supraveghere, are ca efect nulitatea probelor obținute și, în consecință imposibilitatea folosirii lor în procesul penal, conform art 102, alin (3) din Codul de procedură penală. În acest sens, Curtea reține că activitatea de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică prevăzută la art.142, alin (1) din Codul de procedură penală este realizată prin acte procesuale/procedurale. Cu alte cuvinte, art 142, alin (1) din Codul de procedură penală nu vizează activitățile tehnice. (…) Curtea conchide că actele îndeplinite de organele prevăzute  la art 142, alin (1) din Codul de procedură penală reprezintă procedee probatorii care stau la baza procesului verbal de consemnare a activității de supraveghere tehnică, ce constituie mijloc de probă. Pentru aceste motive, organele care pot participa la realizarea acestora sunt numai organele de urmărire peală. Acestea din urmă sunt cele enumerate la art. 55, alin (1) din Codul de procedură penal, respectiv procurorul, organele de cercetare penală ale poliției judiciare și organele de cercetare penală speciale”, se arată în motivarea deciziei Curții Constituționale.

De asemenea, CCR susține că forma legii în privința formulării „ori de alte organe specializate ale statului” este lipsită de precizie, claritate și previzibilitate. „Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul specific de activitate al acestora, în condițiile în care, în România activează, potrivit unor reglementări speciale,  numeroase organe specializate în diverse domenii”, susțin judecătorii. Ei precizează că în afară de SRI, există și alte servicii cu atribuții în domeniul securității naționale, precum și alte organe specializate ale statului  cu atribuții în varii domenii, cum ar fi Garda de Mediu, ANPC, Consiliul Concurenței, niciunul neavând atribuții de cercetare penală.