Președintele Asociației Magistraților: Sunt zvonuri că judecătorii sunt monitorizați în birouri

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat în discuție punctul de vedere al Direcției legislație, documentare și contencios privind plângerea prealabilă formulată de Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Magistraților din România (AMR) și Asociația Procurorilor din România (APR) în cazul Hotărârii Plenului CSM din 15 iunie, prin care a fost respinsă solicitarea lor de a le fi puse la dispoziție informațiile transmise de Serviciul Român de Informații, în cadrul verificărilor făcute de Inspecția Judiciară privind apărarea independenței sistemului judiciar, în urma afirmațiilor făcute de generalul SRI Dumitru Dumbravă. Cererea a fost respinsă pe motiv că informațiile solicitate de cele trei asociații profesionale ale magistraților au fost clasificate „Secrete de serviciu”.

Președintele AMR, Gabriela Baltag, a spus, în fața membrilor Plenului CSM, că „nu neagă nimeni că fenomenul corupției a prins, în mod nefericit, în mrejele sale și sistemul judiciar”, dar este de părere că Serviciul Român de Informația nu are ce căuta în combaterea fenomenului de corupție de la acest nivel. Ea a precizat că este rolul membrilor CSM să găsească „pârghiile pentru eradicarea corupției de la nivelul justiției”.

„Pe surse auzim tot felul de zvonuri că suntem monitorizați și că instanțele ar fi cablate și că sunt monitorizate discuțiile din birouri. Ar fi grozav de grav așa ceva. Ce facem atunci când suntem în actul deliberării și când poate exprimăm păreri despre dosare ce trebuie să rămână nepublice. Ce garanție mai avem la confidențialitatea actului deliberării. Încredere în justiție a pierdut la acest moment foarte mult teren, iar munca magistraților nu se mai vede nicăieri. Nimeni nu știe câtă muncă și cât devotament este în spatele unui judecător, iar solicitarea noastră categoric nu est eun moft din partea asociațiilor”, a afirmat Baltag.

Președintele UNJR, Dana Gîrbovan, a spus că „este o acțiune de principiu ce trebuie rezolvată” și că, din punctul său de vedere, „este inadmisibil ca CSM să țină cont de notele secrete transmise de SRI și însușite de instituție”.

„CSM trebuia să înlăture notele respective și să le desecretizeze, prin acel interviu (al generalului SRI Dumitru Dumbravă, n.r.) s-a adus atingere independenței justiției, transparența și independența justiției sunt afectate la acest moment”, a arătat Gîrbovan.

Ea a adăugat că hotărârea din 15 iunie a fost nemotivată și că asociațiile au argumentat concret punctul de vedere sesizat. „Niciunul dintre argumentele noastre nu se regăsește în hotărârea CSM, în schimb în ea se regăsesc integral argumentele raportului Inspecției Judiciare. A motiva înseamnă a răspundere argumentelor unei sesizări, în acest caz de respingere a sesizării noastre nu s-a argumentat nimic. Interviul a fost public, iar noi nu înțelegem de ce se discută prin note secrete”, a mai spus Gîrbovan.

Ea a precizat că UNJR înțelege rolul SRI și că acesta trebuie să verifice corupția la nivel generalizat, dar că nu înțelege afirmația generalului Dumitru Dumbravă, care susține că dosarele penale sunt urmărite de către SRI și după trimiterea în judecată.

„SRI spune că este suport pentru organele judiciare și de cercetare penală, apoi spune că își oferă sprijinul și până la trimiterea dosarelor în judecată, iar apoi spune că urmăresc cazurile și pe parcursul judecății. Ce face SRI concret după sesizarea instanței? Este posibil să fie supravegheați judecătorii de către SRI, iar această măsură să fie în acord cu independența justiției? Corectitudinea și independența actului de judecată nu ne-o dă supravegherea judecătorilor, în acest caz, SRI nu vine să spune nici da și nici ba. Vine directorul SRI care spune că Serviciul nu urmărește cursul procesului, ci ca unii judecători să nu uite că servesc statul român. Judecătorul nu servește statul român, ci justiție, legea”, a mai arătat Gîrbovan.

Aceasta a cerut CSM să își asume și să spună care sunt limitele de operare între serviciile secrete și organele judiciare și între serviciile secrete și instanțele de judecată. În final, Gîrbovan a cerut CSM revocarea hotărârii inițiale, din 15 iunie, și obligarea Inspecției judiciare să facă publice notele secrete ale SRI privind verificările în contextul interviului dat de generalul Dumitru Dumbravă.

La rândul său, președintele APR, Constantin Sima, a arătat că subscrie celor solicitate de celalte două asociații și că era convins că după apariția în presă a interviului generalului SRI Dumitru Dumbravă, va apărea și o explicație cu privire la informațiile divulgate de acesta.

„A apărut acel interviu și am fost convins că va apărea o explicație, pentru că s-au folosit niște stereotipuri verbale nefericite sau pentru că autorul interviului nu a avut autorizare pentru cele spuse în interviu. Simt nevoia să cerem unei autorități să verifice aceste susțineri. Am cerut președintelui, care ne-a respins, apoi ne-am adresat CSM. Timpul nu este trecut, se poate stopa acest scandal”, a arătat Sima.

Reprezentanții celor trei asociații profesionale ale magistraților au cerut CSM să revoce hotărârea din 15 iunie, prin care s-a stabilit că declarațiile generalului SRI Dumitru Dumbravă nu au adus atingere independenței sistemului judiciar, și să oblige Inspecția judiciară să facă publice notele secrete ale SRI transmise în acest caz. Dumitru Dumbravă, afirmase că instanțele de judecată sunt „câmp tactic” pentru SRI, și că „în prezent ne menținem interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze”.

Unul dintre membri CSM prezent la ședința de luni, Cristi Danileț, a arătat că, din punctul său de vedere, „SRI are competențe legale de investigare a corupției judiciare, care a atins, din păcate, și ICCJ, și Parchetul General, și alte instanțe”.

„Nu avem, din păcate, exemple concrete ale unor judecători care să spună că deciziile lor au fost influențate de decizii secrete”, a arătat Danileț, care a cerut asociațiilor magistraților să-și precizeze cererea, respectiv dacă solicită dezlegarea unei chestiuni principale sau dezlegarea unei chestiuni faptice.

Magistrații cer CSM să lămurească ce activități sunt efectuate de serviciile secrete în legatură cu actul de judecată, după ce un dosar ajunge la instanță.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat, în 15 iunie, că afirmațiile făcute de generalul Dumitru Dumbravă, șeful Direcției Juridice din SRI, în cadrul interviului din 30 aprilie, publicat pe site-ul juridice.ro, nu sunt de natură a aduce atingere independenței sistemului judiciar.

UNJR a mai cerut CSM să facă verificări și să îi elimine pe eventualii ofițeri acoperiți din magistratură și, totodată, să ceară clarificări de la Serviciul Român de Informații.

CSM a decis, în cadrul ședinței de plen din 13 mai, sesizarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, pentru a face verificări cu privire la eventualii ofițeri acoperiți din rândul judecătorilor și procurorilor.

În 3 iunie, UNJR a cerut președintelui Klaus Iohannis „să verifice toate activitățile Serviciului Român de Informații în justiție și să ia măsuri pentru restabilirea legalității și angajarea răspunderii celor vinovați de încalcarea limitelor prevăzute de lege”.

Ulterior, în 5 iunie, președintele Klaus Iohannis a declarat, la TVR, că nu are niciun fel de date care să îi arate că SRI ar fi implicat în afara limitelor legale în procesul de justiție și a spus că cine are dovezi concrete în acest sens ar face bine să i le pună la dispoziție.

Întrebat dacă va media un eventual conflict între SRI și justiție, așa cum i-au cerut anumite asociații de magistrați, președintele Klaus Iohannis a declarat: „Dacă CSM îmi solicită acest lucru, cu siguranță că o s-o fac. Dar deocamdată CSM nu mi-a solicitat o astfel de intervenție și la momentul acesta nu am niciun fel de date care să-mi arate că SRI s-ar fi implicat peste sau în afara limitelor date de lege în procesul de justiție”.

Întrebat dacă a existat o decizie a CSAT privind monitorizarea de către SRI a cazurilor de corupție până la o soluție finală, după cum a susținut Traian Băsescu, Klaus Iohannis a afirmat că, de când este el președinte, „astfel de chestiuni nu au fost discutate în CSAT”. „Dar, în măsura în care CSM sesisează președintele României sau CSAT cu anumite chestiuni foarte concrete, eu sunt foarte deschis să vedem cum se poate analiza, cum se poate verifica pentru a face lumină. Interesul meu e să nu existe dubii în aceste spețe”, a declarat șeful statului.

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, declara, făcând referire la subiectul agenților sub acoperire în rândul magistraților, că „legea este foarte clară, legea nu permite așa ceva”.