Președintele Colegiului Medicilor din România: Istoricul medical al pacienților nu trebuie să apară pe card; e un instrument periculos

Președintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, a spus, miercuri seară, la Bistrița, la o întâlnire cu medicii bistrițeni care s-au reunit la Zilele medicale bistrițene, că un card este „un instrument periculos pentru democrație”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Într-o țară cu o democrație formală cum e România, în care lumea a uitat tradiția democratică, în care frica și conflictul este modul de trai, un card este un instrument periculos pentru societate și pentru democrație, pentru că el nu e protejat și politicienii noștri, decidenții noștri nu au experiența democrației. Poate fi utilizat împotriva cetățeanului. Așa cum acum toată lumea e ascultată și apar stenograme și se pot distruge vieți, la fel și cardul poate fi utilizat. El nu trebuie să cuprindă decât nume, prenume, faptul că a plătit sau nu, dar nu și istoricul medical al pacienților, deoarece e o relație între medic și pacient, și nu între cel care plătește”, a declarat Vasile Astărăstoae.

Președintele Colegiului Medicilor din România l-a dat ca exemplu pe dr. Vasile Cepoi, care a demisionat din Guvern pentru că Agenția Națională de Integritate a declarat că există suspiciuni asupra sa.

POLITICĂ Marcel Ciolacu a votat. Fostul premier, în luptă pentru șefia CJ Buzău, cheamă lumea la vot

09:17

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Toată lumea a luat foc în urma declarațiilor lui Georgescu că va opri ajutorul trimis Ucrainei”

09:00

„După o anchetă pe care a făcut-o DNA, DLAF, toate organismele, i-au dat că nu există acea faptă, dar dr. Cepoi nu mai este ministru. (…) Era deja criminal de război, voiau să-l împuște pe un om care avea competență și știa ce înseamnă sistemul. Nu mai e”, a spus Astărăstoae.

Întrebat ulterior de jurnaliști în legătură cu problema cardurilor de sănătate, Astărăstoae a spus că va lupta pentru ca acestea să nu conțină informații medicale ale pacienților.

„La nivel european, inclusiv Consiliul Europei a atras atenția că nu este bine să concentrăm datele și mai mult chiar există o declarație a Comitetului privind Drepturile Omului în care se spune că lupta împotriva corupției și terorismului nu trebuie să fie un motiv pentru care să facem abuz de informații pe sisteme informatice, pentru că ele pot duce la o limitare a democrației și a libertății”, a afirmat președintele CMR.

În opinia acestuia, cardurile de sănătate trebuie să conțină doar informații care țin de controlul financiar.

„Trebuie să conțină: nume, prenume, plățile care s-au făcut, dacă pacientul e asigurat sau nu și serviciile care au fost decontate”, a adăugat acesta, dând ca exemplu candidatura, în 1996, a „unei persoane dintr-un centru universitar”, iar în presă a apărut că fusese internat într-un spital de psihiatrie cu o depresie, când era student în anul III. „Acea persoană s-a retras din cursă, alții au luat concursul. Deci informațiile medicale sunt periculoase”, a declarat el.

Totodată, președintele CMR a spus că, în ceea ce privește distribuitorii de carduri, aceștia nu ar trebui să fie medicii de familie, decât dacă ei doresc acest lucru.

CNAS a lansat, în 19 decembrie 2012, primele carduri electronice active, acestea fiind primite de doi arădeni aleși aleator, care nu le vor putea utiliza însă decât după ce toți furnizorii de servicii medicale vor avea terminale de citire a cipurilor, cel mai probabil din 2014.