Prima campanie anti-bullying adresată și preșcolarilor, lansată de Cartoon Network

Sub sloganul „Fii prietenos, nu răutăcios!”, campania își propune să sensibilizeze și să încurajeze copiii să ia măsuri împotriva hărțuirii și agresiunii de orice fel. În cadrul campaniei a fost lansat și site-ul www.CartoonNetwork.ro/clubulprieteniei, un spațiu virtual unde copiii afectați direct sau indirect de fenomenul bullying pot beneficia de consiliere din partea unor persoane specializate.

Directorul executiv de la Asociația Telefonul Copilului, Cătălina Florea, a declarat că, anul trecut, la 116 111, linia telefonică gratuită dedicată copiilor, s-au înregistrat 1.046 de cazuri de bullying – fenomen care se manifestă prin violență verbală sau fizică, abuz emoțional și excludere a copiilor -, peste jumătate dintre acestea vizând agresiune fizică (50,39 la sută).

Bullying-ul verbal a fost reclamat în 38,76 la sută din cazurile sesizate în 2014, în 6,98 la sută din situații a fost vorba de bullying relațional, iar în 3,87 la sută dintre apeluri a fost semnalat bullying-ul online.

MARIUS TUCĂ SHOW H. D. Hartmann: „Miruță vrea ca satelitul să stea sus, nu pe jos”

23:00

REȚETE Care este cea mai rapidă și sănătoasă mâncare gătită acasă. Recomandările bucătarilor

22:55

„Forma de bullying fizic este asociată, în general, cu categoria de gen masculin, în timp ce forma de bullying verbal, cu categoria de gen feminin”, a arătat Cătălina Florea.

Ea a atras atenția că efectele abuzului de acest tip asupra copiilor sunt dintre cele mai grave, specialiștii identificând depresii și tulburări de comportament (în 37,72 la sută), criză de identitate și anxietăți (35,23 la sută), excludere și dificultate în relaționare (13,88 la sută) și gânduri suicidale (13,17 la sută).

„Băieții cu vârste cuprinse între 12 – 17 ani sunt cu precădere victime ale fenomenului bullying, deoarece dezechilibrul de forțe (una dintre componentele esențiale ale bullying-ului) are legătură cu masculinitatea. În plus, adolescența aduce cu sine transformări fizice, emoționale și comportamentale, astfel că băieții se pot poziționa in extremis: puternici sau slabi, respectiv agresori sau victime”, a explicat Cătălina Florea.

Situațiile de bullying semnalate în anul 2014 au provenit în principal din mediul urban – 41,86 la sută, iar 36,44 la sută au fost din rural, în timp ce 21,70 la sută dintre apelanți au solicitat confidențialitate cu privire la mediul de proveniență.

Din mediul urban se înregistrează în general situații legate de bullying verbal, relațional și online, în timp ce din mediul rural se înregistrează bullying fizic.

Campania lansată de Cartoon Network își propune ca prin intermediul animațiilor să îi încurajează pe copii să vorbească despre experiențele lor, să îi sprijine pe cei hărțuiți și să fie prietenoși cu toți ceilalți.

Clipurile animate se adresează atât copiilor care sunt afectați de fenomenul bullying, cât și celor care sunt agresivi sau celor care sunt simpli observatori.

Campania anti-bullying este susținută de cântărețul Alex Velea, care a fost prezent la lansare. Velea a declarat că i se pare dramatic felul în care copiii își pot face rău unii altora și că s-a alăturat campaniei pentru a-i încuraja să pună capăt acestui fenomen.

Cartoon Network desfășoară campania anti-bullying și în Ungaria, Bulgaria, Polonia și Rusia, pe parcursul acestui an.

Aproape jumătate dintre copiii din România au fost la un moment dat victime ale bullying-ului, iar peste 51 la sută au spus că școala nu ia în serios acest fenomen, rezultă din studiul „Fenomenul bullying în unitățile de învățământ”, publicat anul trecut de Asociația Telefonul Copilului.

Studiul, primul de acest tip din România, a arătat că 46 la sută dintre copiii români au fost la un moment dat victime ale bullying-ului, 53 la sută fiind fete și 47 la sută băieți.

Astfel, 72,14 la sută dintre respondenții victime ale fenomenului au spus că s-au confruntat cu un comportament de tip bullying indirect, caracterizat prin vorbe sau comentarii urâte, neadevărate despre ei, familie, statut social sau etnie, 59,42 la sută au primit porecle, 47,34 la sută au fost ignorați sau lăsați în afara grupului, 43,32 la sută au primit lovituri, palme, îmbrânceli, iar 32,29 la sută au fost amenințați.

Trei sferturi dintre copiii care au fost victime au confirmat prezența unui martor în situația de bullying în care s-au aflat, iar 53 la sută dintre respondenți, în calitate de martori, au încercat să ajute un alt copil, în timp ce 14 la sută nu au intervenit, 13 la sută au spus profesorilor și 11 la sută s-au temut să intervină.

Studiul a mai arătat că în 76,49 la sută dintre copii au experimentat stări negative în timpul acțiunilor de bullying, precum furia, tristețea, singurătatea, rușinea, iar 22,06 la sută au fost indiferenți sau chiar s-au distrat pe seama atitudinii celorlalți.

Jumătate dintre victimele bullying-ului au fost agresați „de un singur copil”, în timp ce 47,24 la sută au fost agresați „de un grup de copii” și tot jumătate dintre copiii intervievați au afirmat că au fost agresați de câteva ori pe an, 17,23 la sută în fiecare săptămână, 13,2 la sută în fiecare zi și 11,92 la sută în fiecare lună.