Proiect al ministrului Apărării: Ce riscă un primar care refuză arborarea drapelului național

Ministrul Apărării Mircea Dușa a apreciat, în expunerea de motive a proiectului de modificare a legii statutului aleșilor locali, că, în prezent, nearborarea drapelului național și refuzul primarului de a purta eșarfe tricolore sau purtarea unei eșarfe de alt model se sancționează cu amendă între 2.500 și 5.000 lei, dar măsura nu este suficientă. Astfel proiectul introduce sancțiunea încetării mandatului, dacă primarul refuză arborarea drapelului național, purtarea eșarfei tricolore la solemnități, recepții, ceremonii publice și la celebrarea căsătoriilor.

„Existența unor situații în care unele autorități și instituții publice nu au respectat prevederile legale menționate, asumându-și achitarea amenzii prevăzută în lege, demonstrează că măsura incriminatorie nu asigură exigența care să îndrepte comportamentul acestora. Se impune astfel o incriminare corespunzătoare a faptelor, de la măsurile pecuniare, la măsura încetării mandatului aleșilor locali care nu respectă prevederile legale”, a susținut Dușa.

CONTROVERSĂ Șeful Consiliului Județean Cluj, reacție surprinzătoare înainte ca Nicușor Dan să desemneze un nou premier: „Propun o soluție extraordinară, diferită”. Ce mesaj îi transmite președintelui României

11:33

EMISIUNI EXCLUSIV FCSB, azi de la 16:45. Juri Cisotti, în premieră în fața fanilor roș-albaștri: ce spune despre Reghecampf și care e anunțul mijlocașului

11:26

Propunerea legislativă a fost depusă la 19 octombrie și se află în consultare publică la Camera Deputaților.

Potrivit legii statutului aleșilor locali în vigoare, primarii își pierd mandatul în caz de demisie, incompatibilitate, schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, condamnarea, prin hotărâre judecatorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate, punerea sub interdicție judecatorească, pierderea drepturilor electorale, pierderea, prin demisie, a calității de membru al partidului politic sau al organizației minorității naționale pe a cărei listă a fost ales sau prin deces.

Un alt proiect de lege, depus la începutul lui octombrie de un grup de 36 de parlamentari PSD și UNPR, prevede reintroducerea în Codul Penal a pedepselor cu închisoarea de la 1 an la 3 ani pentru infracțiunea de dispreț pentru însemnele naționale, inițiatorii considerând că dezincriminarea acestor fapte poate duce și la omiterea arborării drapelului României.

Potrivit proiectului, fapta săvârșită în public prin care se exprimă dispreț pentru însemnele României se va pedepsi cu închisoarea de la 1 an la 3 ani. Fapta săvârșită în public prin care se exprimă dispreț pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritățile se va pedepsi cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.

La începutul lunii septembrie, Ministerul Afacerilor Interne a cerut prefectului de Covasna să verifice respectarea legii și să dispună sancțiuni, după ce veterani de război au susținut că nu au fost lăsați de către reprezentanții Primăriei Sfântu Gheorghe să arboreze drapelul național pe clădirea instituției. Veteranii de război au manifestat în fața primăriei cu prilejul împlinirii a 71 de ani de când orașul a fost eliberat de sub ocupație străină în timpul celui de-al doilea război mondial.