Proiect privind alocarea a 200.000 de lei pentru Catedrala Mântuirii, supus aprobării CL Bistrița

Orașul Bistrița ar urma să contribuie cu 200.000 de lei de la bugetul local la construcția Catedralei Mântuirii Neamului, suma fiind cuprinsă în proiectul de buget pe anul în curs care va fi supus, joi, aprobării Consiliului Local, primarul Ovidiu Crețu spunând că nu e o sumă care „să ne îngroape”.

Primarul Bistriței, Ovidiu Crețu (PSD), a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că suma de 200.000 de lei prevăzută în bugetul local drept contribuție la realizarea ansamblului arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului din București „nu este una care să ne îngroape”.

„Am prevăzut în buget 200.000 de lei pentru Catedrala Mântuirii Neamului. Noi am finanțat în fiecare an construcția lăcașurilor de cult la toate bisericile din Bistrița, indiferent de confesiune, propunerea mea a fost în fiecare an de 300.000 de lei. Anul acesta am propus suplimentar. Trebuie să ținem seama că legea spune că finanțarea se face pe baza cererii unității centrale de cult. Deci ne-am putea trezi că banii pe care vrem să-i alocăm pentru bisericile din Bistrița să fie luați fără să ne întrebe de unitatea centrală de cult. Eu cred că noi, ca bistrițeni, ca români, avem datoria să susținem. Nu este o sumă care să ne îngroape, e vorba de 0,01 la sută din buget, nu este o sumă mare pentru bugetul municipiului nostru. Cred că merită să arătăm un semn că ne pasă ce se întâmplă acolo și să susținem. Sigur, zecile sau sutele de milioane de euro care se folosesc pentru acea construcție vor veni din altă parte. Ceea ce facem noi este un gest”, a declarat primarul Ovidiu Crețu.

ANALIZĂ EXCLUSIV Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice. „Vaca de muls” România a îmbogățit „băieții deștepți”. Economist: Liberalizarea este o glumă bună, dar proastă

06:30

CONTROVERSĂ Anchetatorul Revoluției, Cătălin Pițu: „Cine spune că anul trecut, în decembrie, CCR a dat o lovitură de stat, nu știe ce vorbește sau este ticălos!”

06:00

Decizia va fi luată însă de aleșii locali care se vor întruni, joi, în ședință extraordinară de Consiliu Local pentru a vota bugetul.

La sfârșitul anului trecut, și Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a dorit să aloce bani pentru continuarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului din București, însă la solicitarea liberalilor proiectul a fost retras de președintele CJ, Emil Radu Moldovan, iar cei 100.000 de lei au fost direcționați spre Centrul Misionar pentru Tineret „Preot profesor Ioan Bunea” din Sângeorz-Băi, aflat în construcție.

„Am fost criticat pentru mica contribuție la edificarea unui lucru important pentru România și românism, însă nu eu dau bani, eu propun un proiect în fața Consiliului Județean. Dacă sunt de acord colegii mei, bine, dacă nu, la loc comanda. Fac cum ne dictează colegii, eu pun în aplicare o decizie care se ia în plen”, explica, la vremea aceea, Emil Radu Moldovan.

În bugetul pe 2014, CJ Bistrița-Năsăud nici măcar nu a mai propus alocarea de bani cu acest scop.

Patriarhia Română a adresat o scrisoare reprezentanților autorităților locale pentru sprijin financiar la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, precizând, într-un comunicat transmis marți, că a fost vorba despre un demers în conformitate cu Legea construirii Catedralei Mântuirii Neamului, care prevede că, la solicitarea Administrației patriarhale, autoritățile de stat centrale și locale pot sprijini financiar edificarea viitoarei Catedrale patriarhale.

„Această prevedere a fost inclusă în lege deoarece construirea Catedralei Mântuirii Neamului este un proiect bisericesc național reprezentativ pentru poporul român majoritar ortodox, contribuabil în proporție de 86% la bugetul de stat central și la cele locale. Ca atare, recent, mai multe consilii județene au răspuns pozitiv la solicitarea Patriarhiei de a sprijini construirea acestei Catedrale”, preciza Patriarhia Română.

Banii ceruți autorităților locale pentru Catedrala Mântuirii Neamului au generat o dispută publică între primarul din Târgu Mureș, Dorin Florea, și Patriarhie, edilul reclamând „partizanatul” cu iz politic al Bisericii, oficialii BOR replicând că declarațiile edilului sunt nefondate și ofensatoare.

Și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a primit, în noiembrie 2013, o solicitare din partea Patriarhiei de alocare a 200.000 de lei pentru finanțarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului. Edilul Clujului i-a răspuns Patriarhului Daniel, în 9 decembrie 2013, arătând că solicitarea va fi analizată conform noului regulament privind alocările de sume de la bugetul local. Emil Boc spunea că nu se putea aloca o sumă de bani în 2013 fără a exista o prevedere bugetară prealabilă pe anul trecut. „O astfel de solicitare trebuie analizată în contextul bugetului local pe anul 2014, iar cei care vor decide alocarea unei sume sunt consilierii locali”, spunea Boc.

Și președintele Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, a respins o solicitare similară din partea Patriarhului Daniel, de alocare a unei sume, nespecificate, pentru Catedrala Mântuirii Neamului. „Nu puteam să discutăm în 2013 alocarea vreunei sume, care nu era prinsă în bugetul județului pe anul trecut. Consiliul Județean Cluj va analiza solicitarea PF Daniel”, declara Horea Uioreanu.

Construcția Catedralei Mântuirii Neamului a început în decembrie 2010. Viitoarea catedrală, de pe Dealul Arsenalului, va avea 120 de metri lungime, 70 de metri lățime și 120 metri înălțime, iar la slujbe vor putea participa 5.000 de credincioși. Costul lucrărilor pentru construcția la roșu a fost estimat la 100 de milioane de euro.

La începutul anului 2011, Sfântul Sinod a aprobat o procedură de colectă națională pentru construirea Catedralei. În februarie 2011, Guvernul a alocat 10 milioane de lei pentru acest proiect. Primăria Capitalei și primării de sector au donat la rândul lor pentru construcție.

Reprezentanți ai societății civile au criticat însă alocarea de bani publici pentru construirea Catedralei.

La sfârșitul anului trecut, presa a relatat că Patriarhia a trimis consiliilor județene o scrisoare prin care solicita câte 300.000 de lei „pentru plata materialelor și manoperei necesare lucrărilor la structură în această fază esențială pentru bunul mers al întregii lucrări”.