Raport MCV: Slăbirea notabilă a rolului Secției pentru procurori, în favoarea judecătorilor din CSM

Potrivit raportului MCV publicat de Comisia Europeană, aspectele care au creat îngrijorarea oficialilor europeni sunt, printre altele:

-accelerararea intrării în funcțiune a Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ), deja identificată în noiembrie 2018 ca o sursă de preocupare, și extinderea jurisdicției acesteia pe apeluri sau chiar pe dosarele deja închise;

-slăbirea notabilă a rolului Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în favoarea Secției pentru judecători. În particular, Secția pentru procurori nu a avut niciun rol în numirea procurorilor Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție și la crearea acesteia;

FLASH NEWS Vremea schimbă regulile la BAC 2026. Elevii care nu ajung la probele la matematică și istorie la ora 9:00 vor da examenul la ora 13:00

08:54

FLASH NEWS Viorel Pașca, șeful azilelor groazei din Bihor a fost adus la DIICOT. Peste 30 de persoane vor fi audiate în același dosar

08:33

– majorarea de pe o zi pe alta a criteriului de vechime pentru procurorii (inclusiv pe cei din poziții de management) din Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), fără a lua în considerare impactul asupra acestor două structuri de parchet.

Potrivit legii, noile criterii de eligibilitate s-au aplicat și retroactiv celor numiți deja, lucru ce a determinat practic aplicarea retroactivă a legii, se mai arată în documentul MCV.

„Implementarea legilor modificate a dus la preocupări asupra independenței judiciare, ca de exemplu în funcționarea Secției penrru investigarea infracțiunilor din justiție. Aceasta a fost identificată drept cauză a nesiguranței și imprevizibilității din domeniul judiciar”, se mai arată în raportul tehnic MCV.

Raport MCV: Secția Specială a confirmat temerile că e utilizată ca instrument de presiune politică

Operaționalizarea Secției Speciale a confirmat temerile potrivit cărora structura ar putea fi utilizată ca instrument de poliție politică,se arată în raportul MCV, care subliniază că au existat situații când SIIJ a intervenit în cursurile anchetelor penale, ce ridică îndoieli privind obiectivitatea

Potrivit documentului, raportul din noiembrie 2018 constata că legile justiției modificate, care intraseră în vigoare în iulie și în octombrie 2018, puteau conduce la exercitarea de presiuni asupra judecătorilor și procurorilor, fapt care, în ultimă instanță, putea submina independența, eficiența și calitatea sistemului judiciar.

„În loc să abordeze problemele evidențiate în rapoartele MCV anterioare, legile introduseseră noi riscuri, în special prin crearea Secției speciale pentru anchetarea magistraților și prin regimul în materie de sancțiuni disciplinare și de răspundere disciplinară a magistraților. În consecință, Comisia a concluzionat că legile reprezentau o involuție în raport cu evaluarea din ianuarie 2017 și a propus un răgaz pentru reconsiderarea situației prin înghețarea intrării în vigoare a modificărilor”, se arată în raportul MCV.

Astfel, în raportul din noiembrie 2018, se recomanda: suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență subsecvente și revizuirea legilor justiției, ținând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO.

„Aceste recomandări nu au fost puse în aplicare de autoritățile române, care au invocat și argumentul că legile justiției produceau efecte juridice care nu puteau fi oprite”, atrage atenția raportul MCV.

Totodată, experții Comisiei Europene au menționat și îngrijorările privind Secția Specială. Modificările legate de accelerarea înființării Secției speciale și extinderea competenței sale sau modificările aduse cerințelor și regulilor procedurale de numire a procurorilor (inclusiv a personalului de conducere) din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au alimentat și mai mult „sursele de îngrijorare și lipsa de încredere în aceste modificări”.

„În special, unele dintre modificările propuse ale legilor păreau să servească intereselor anumitor persoane. (…) Funcționarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și în exterior că secția respectivă ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică. Au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa”, mai arată sursa citată.

Printre situațiile se numără și cazurile în care Secția Specială a inițiat anchete împotriva magistraților care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum și modificările abordării adoptate în cauzele aflate pe rolul instanțelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosarele de corupție la nivel înalt.

„Numirile în funcțiile de conducere din Secția specială au stârnit, la rândul lor, polemici. Pe fondul acestora, numeroase voci din România au cerut desființarea Secției speciale”, mai punctează experții în raportul MCV.

De altfel, în iulie 2019, ministrul justiției și-a exprimat disponibilitatea de a identifica soluțiile legislative adecvate, în consultare cu sistemul judiciar și cu Parlamentul, în cadrul unui nou proces de consultare structurată.

„Cu toate acestea, declarațiile ulterioare ale conducerii guvernului au sugerat că nu vor fi propuse schimbări în ceea ce privește Secția specială”, mai precizează raportul, care conchide, în privința acestui capitol, că problemele ridicate de Comisia Europeană, de Comisia de la Veneția și de GRECO nu au dus la propunerea de noi modificări.