RAPORT MS: Potențial conflict de interese la unii medici angajați simultan la privat și la stat

Mulți medici din serviciile publice au și cabinete private sau sunt angajați ai unor furnizori particulari de servicii de sănătate, astfel de situații trebuind analizate și din perspectiva unui potențial conflict de interese, mai ales dacă un doctor ocupă și o funcție de conducere, potrivit MS.

Ministerul Sănătății (MS) a prezentat Guvernului, miercuri, o notă privind finanțarea din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate a furnizorilor de servicii medicale din sistemul privat. Documentul prezintă detalii privind situația actuală a finanțării furnizorilor medicali, dar și informații referitoare la noi măsuri și principii ce vor fi promovate de MS pentru aplicarea politicilor de sănătate publică.

Astfel, potrivit MS, un număr important dintre medicii care profesează în serviciile publice au și cabinete private sau sunt angajați ai unor furnizori privați de servicii de sănătate. Sesizări numeroase primite din partea pacienților reclamă multe aspecte negative ale unor astfel de situații, toate desfășurându-se în defavoarea sistemului public și contribuind substanțial la utilizarea ineficientă și, de cele mai multe ori, nejustificată, a fondurilor publice pentru sănătate, se arată în nota citată.

JUSTIȚIE Traian Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară după ce își termină mandatul de conducere la Parchetul European: „Să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor!”

00:04

REACȚIE Băsescu sare în apărarea lui Georgescu, după imaginile cu el încătușat: „De ce trebuie să pui cătușe? Ăsta nu e un tip care să dea în cap!”

23:23

MS a mai precizat că majoritatea cabinetelor private, în care lucrează aceiași medici angajați în spitale, au contracte cu casele de asigurări de sănătate, ceea ce le dă dreptul de a emite trimiteri pentru tratamente în spital, care sunt decontate de asigurările publice de sănătate. Se generează, astfel, o cerere nu întotdeauna justificată de servicii spitalicești, mult mai costisitoare pentru sistem, se mai arată în documentul MS.

Dubla calitate de angajat a personalului medical permite și exploatarea inversă a circuitului pacienților: cei care se prezintă în serviciile publice (inclusiv la serviciile de ambulanță) sunt îndrumați, sub diferite motive, să se adreseze unităților private în care același personal medical este angajat.

„Astfel, pe lângă aspectul criticabil al racolării pacienților din serviciile publice în folosul unităților private, apar situații în care un serviciu deja decontat de casa de asigurări pentru unitatea publică este plătit încă o dată de către pacient, la cabinetul privat, sau chiar este decontat a doua oară către asigurările de sănătate dacă furnizorul respectiv are contract cu casa de asigurări. În același timp, astfel de situații trebuie analizate și din perspectiva unui potențial conflict de interese între calitatea simultană de angajat în sistemul privat și în cel public a unui cadru medical, în special dacă acesta are și o funcție de conducere. Sunt cunoscute în acest sens, de exemplu, situații în care echipamentele unor secții de imagistică medicală (aparate de radiologie, tomografie, RMN) sunt defecte și rămân nereparate, în timp ce unitatea privată de imagistică la care lucrează în paralel șeful secției publice funcționează din plin, deservind și pacienții care sunt redirecționați din secția publică”, arată nota MS.

Ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, a declarat sâmbătă, într-o conferință de presă la Târgu Mureș, că în noul contract-cadru, care va intra în vigoare de la 1 martie, se va stipula că banii publici vor susține numai spitalele publice din România, fiind sistată finanțarea din fondurile Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru unitățile spitalicești private.

Nicolăescu a spus că cine își dezvoltă o afacere privată „nu și-o face pe banul public”, iar managerii de spitale private trebuie să își gândească investiția bazându-se pe forțele proprii, nu pe „ce fură de la stat sau din ceea ce încearcă să obțină prin trafic de influență”.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) alocă spitalelor, anual, aproximativ 1,6 miliarde de euro, din care 45 de milioane de euro merg la spitalele private. Potrivit MS, banii care nu vor mai fi dați spitalelor private vor fi repartizați pentru programele de terapie intensivă, infarct miocardic, accident vascular cerebral ischemic și traumă.

Intenția MS a generat puncte de vedere divergente. Spitalele publice agreează sistarea alocării de fonduri către spitalele private, în timp ce unii particulari spun că măsura va afecta pacienții și va crește costurile.