Reacția șefului de la Mediu după dezvăluirile Gândul despre groapa de gunoi din vârful muntelui: „A fost singura variantă”. Susțineți petiția de oprire a dezastrului ecologic din inima Bucovinei!

Gândul v-a prezentat săptămâna trecută radiografia unei „crime ecologice”: amplasarea unei gropi de gunoi, la marginea drumului, în Pasul Mestecăniș din Bucovina, una dintre puținele "guri de rai" fără poluare și cu peisaje de vis, care anual atrage circa două milioane de turiști români și străini. Gândul a lansat și petiția publică adresată primului-ministru Victor Ponta, ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, autorităților locale, precum și Comisiei Europene, care finanțează proiectul gropii de gunoi ecologice, prin care le cerem să oprească lucrările și să evite astfel un dezastru ecologic în Pasul Mestecăniș. Gândul vă invită să semnați petiția și să o distribuiți prietenilor de pe Facebook, pentru că doar împreună și în număr cât mai mare vom reuși să întoarcem o decizie luată „de sus” în favoarea cetățenilor.

Lucia Varga, fost ministru al Apelor și Pădurilor: "Mă mir cum o autoritate de mediu a dat acolo un acord de mediu"

Invitată miercuri seara la Gândul LIVE, fostul ministru al Apelor și Pădurilor, Lucia Varga, a declarat că amplasarea acestei gropi de gunoi în Pasul Mestecăniș nu a fost oportună.

"DSP-ul și toate celelalte instituții trebuia să cunoască toate riscurile din zona respectivă… Eu, totuși, mă mir cum o autoritate de mediu a dat acolo un acord de mediu în loc să găsească o fostă carieră, să găsească un loc deja afectat de o activitate economică pe care deja să îl și reabilitezi cu această ocazie și să construiești depozitul de deșeuri… Se pare că așa rău cum a fost avizul acela, nu a fost respectat, pentru că este afectată și altă porțiune în afară de zona depozitului", a declarat Lucia Varga.

Potrivit acesteia, pentru a se evita "repetarea unor astfel de cazuri", precum amenajarea unei gropi de gunoi în vârful muntelui, trebuie modificată legea, ea afirmând că va propune un amendament la un proiect de lege aflat deja în Parlament prin care să se interzică astfel de gropi de gunoi, fie și ele ecologice, în zone cu potențial turistic ridicat.

Lucia Varga consideră că actualul ministru al Mediului, Grațiela Gavrilescu, ar trebui să trimită la șantierul din Pasul Mestecăniș Corpul de Control pentru a vedea situația la fața locului și a analiza dacă sunt instituții vinovate de parcurgerea procedurilor și pentru a se lua, astfel, măsuri în cauză.

"Nu este târziu să fie oprit. Trebuie văzut dacă se poate opri, pentru că este un proiect din fonduri europene și dacă se poate limita ca efect asupra zonei respective construcția acestui depozit", a mai spus fostul ministru al Apelor și Pădurilor.

ANP "analizează serios" groapa. Unde sunt problemele în opinia șefului Toma Petcu

Invitat la rândul său în emisiune, Toma Petcu, președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, afirmă că investiția de la Suceava, din vârful muntelui, este una oportună. "Practic, toată zona de vest a județului Suceava este o zonă turistică. Oriunde s-ar fi ales în zona respectivă sunt convins că ar fi fost aceleași aspecte", a afirmat el la Gândul LIVE.

Dacă un asemenea proiect s-ar fi derulat, însă, la Poiana Brașov, situația ar fi fost alta. "Sigur nu se pune problema amplasării unei gropi de gunoi lângă Poiana Brașov sau în altă parte, dar pentru Suceava, în momentul anului 2009, a fost singura variantă pe care au găsit-o", a adăugat Toma Petcu. Acesta a reiterat ce a susținut și actualul președinte al Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, în cadrul investigației gândul: renunțarea la proiect ar însemna pierderea finanțării europene în valoare de 6,3 milioane de euro, fără TVA, acordată numai pentru construirea acestei gropi.

Toma Petcu, ;eful ANPM// Sursa Foto: stirigiurgiu.ro

Toma Petcu a afirmat că, în prezent, face o "analiză serioasă" împreună cu Garda de Mediu și Consiliul Județean Suceava a tuturor problemelor ridicate și de gândul și de cetățenii din zonă pentru "a se găsi cele mai bune variante" legate de acest proiect, urmând ca rezultatele să fie anunțe în 30 de zile.

"Probabil că eu, personal, dacă aș fi fost președintele Consiliului Județean în 2009 al județului Suceava, în mod sigur nu aș fi agreat amplasarea gropii pentru această zonă și aș fi insistat să găsim un alt amplasament", a adăugat el, afirmând că la nivelul protecției mediului nu există probleme legate de viitoarea groapă ecologică. "Sunt probleme de turism", a conchis el.

Florin Grădinaru: "Știm ce înseamnă în România gropi de gunoi așa zise ecologice și cum arată după câțiva ani. Cu siguranță toată acea zonă va fi compromisă"

Invitat la rândul său la emisiunea Gândul LIVE, inginerul silvic Florin Grădinaru, președintele asociației ecologice Biosilva, care în ultimele zile a început să strângă semnături în stradă în județul Suceava pentru oprirea gropii ecologice de gunoi, a vorbit despre efectele dezastruoase pe care le are acest proiect:

"Noi am început demersul destul de târziu, dar nu credem că este imposibil să stopăm acest proiect în Pasul Mestecăniș. În primul rând, s-a afectat toată zona ca urmare a construcției. S-a depășit și perimetrul de construcție prevăzut în acordul de mediu, acolo va fi un dezastru ecologic din punctul nostru de vedere. Știm ce înseamnă în România gropi de gunoi așa zise ecologice și cum arată după câțiva ani. Cu siguranță toată acea zonă va fi compromisă", a afirmat Florin Grădinaru. Potrivit unui sondaj efectuat de asociația acestuia, circa 80% din locuitorii din zona Pojorâta – Mestecăniș se opun construirii gropii ecologice de gunoi.

Gândul v-a prezentat, săptămâna trecută, povestea lui Aristide Maxim, care nu renunță la lupta sa, chiar dacă sătenii nu-l susțin. V-am prezentat, de asemenea, explicațiile autorităților, care pasează responsabilitatea de la una la alta, dar și cum văd turiștii ce se întâmplă acum în Pasul Mestecăniș.

Gândul vă invită să semnați petiția și să o distribuiți prietenilor de pe Facebook, pentru că doar împreună și în număr cât mai mare vom reuși să întoarcem o decizie luată „de sus” în favoarea cetățenilor.

În cinci zile de la lansare, petiția Gândul a strâns peste 22.000 de susținători și a fost distribuită de aproape 7.000 de ori.

În tot acest timp, numeroși cititori au comentat despre situația creată în Pasul Mestecăniș.

„Dacă vrei ecologic, reciclezi! E absurd să spui "groapă de gunoi ecologică"! De ce e ecologică? Pentru că e în vârf de munte?? Pentru că poluezi o zonă mai puțin poluată? Sau poate pentru că peste nu mult timp vă veți plânge că avem prea mulți urși gunoieri și nu numai…groapa asta ecologică e la fel de absurdă ca și "energia verde" procurată din distrugearea pâraielor de munte", ne-a scris fotograful Tudor Buzle pe pagina de Facebook gândul.

Un alt cititor crede că groapa de gunoi de fapt nu va fi construită, ci că acesta este o șmecherie a autorităților locale de a face rost de un teren. Teoria sa se bazează pe ideea că, totuși, nimeni nu poate fi „atât de idiot” încât să facă o groapă de gunoi în vârful unui munte.

„Groapa de gunoi nu o să fie construită însă pe locul dezgolit o să răsară o stațiune turistică a nu știu cui șmecher. Ăsta probabil a fost planul de la bun început. Nu cred că e cineva atât de idiot să construiască groapa de gunoi acolo ci doar s-au folosit de banii europeni să amenajeze terenul”, scrie cititorul gândul.

„Trebuie să fii ori cretin, ori inconștient ca să promovezi o astfel de lucrare în inima acestui minunat peisaj de munte! De unde se vede că mai există primari sau directori neprofesioniști sau semidocți”, este virulent Adrian Frimu, un alt cititor gândul.

Petiția gândul a fost distribuită și de europarlamentarul Monica Macovei, pe pagina sa de Facebook, unde a adunat aprecierile a peste 1900 de persoane și de unde alți aproape 1.000 au redistribuit-o.

Groapa de gunoi din vârful muntelui

Viitoarea groapă de gunoi se construiește cu o finanțare europeană în proporție de 80%, fiind parte a Sistemul de management integrat al deșeurilor (SMID) din județul Suceava, proiect aprobat de Comisia Europeană în 30 martie 2011 și bugetat cu 51,7 milioane de euro( 218 milioane de lei). Groapa de gunoi ecologică este situată, însă, la marginea drumului european E 58, care leagă Vatra Dornei de Câmpulung Moldovenesc.

Groapa de gunoi este amplasată la circa 1100 de metri altitudine în plan deschis, unde curenții de aer sunt extrem de puternici, iar iarna precipitațiile sunt abundente. Vizavi de groapa de gunoi ecologică există un popas rutier, unde multitudinea de turiști străini și români care trec prin zonă opresc să privească unul dintre peisajele parcă rupte din rai ale Bucovinei. În momentul funcționării, șase mașini cu gunoi vor urca zilnic Pasul Mestecăniș, pe drumul european E 58, pentru a vărsa gunoiul menajer vizavi de ei.

De menționat că șantierul gropii de gunoi a rupt pășunea localnicilor din Valea Putnei în două. O parte din sutele de mii de tone de pământ excavate au acoperit fructele de pădure și ciupercile și au distrus și o bună parte din pășunea din afara proiectului. Viitoarea groapă de gunoi se află la mai puțin de 1.000 de metri de o serie de locuințe din satele Valea Putnei și Mestecăniș și de două pensiuni turistice mai vechi de 10 ani și cu o activitate economică intensă. Totodată, groapa de gunoi este situată și în apropierea tunelului CFR care face legătura între Moldova și Transilvania.

Imagine de pe șantiert

Groapa de gunoi ecologică din vârful Pasului Mestecăniș, radiografia unei crime ecologice

Această „crimă ecologică” afectează direct viețile câtorva sute de țărani care, printr-o decizie „de sus”, sunt nevoiți să trăiască alături de o groapă de gunoi. Incredibil este faptul că „lucrarea” se face în vârful muntelui, chiar în „inima Bucovinei”, într-o zonă în care turiștii din lumea întreagă pot descoperi una dintre puținele „guri de rai” neafectate de poluare. Deloc surprinzător, autoritățile dau vina una pe cealaltă, acuzându-se reciproc, în fața camerei de filmat a reporterului gândul, de incompetență și corupție. Deloc surprinzător, nimeni nu i-a consultat pe localnici. Mai mult, oamenii au fost mințiți: celor care au întrebat de ce se taie copacii, li s-a spus că se face „un supermarket”.

Aristide Maxim, inginer pensionar și apicultor amator, este unul dintre puținii oameni care au curaj să-și apere muntele. Se luptă cu autoritățile și abuzul, iar oamenii îl încurajează, dar când e vorba să ia atitudine sau să semneze petiții „se ascund după gard”. „Este și dezinteres, știți cum este românul în ziua de azi, așteaptă ca să facă celălalt ca să beneficieze și el. Se ascunde după gard, să vadă ce se întâmplă, și dacă iese bine strigă: A, gata, victorie!”.

După mai multe adrese trimise la Primăria Pojorâta, Consiliul Județean Suceava – proprietarul gropii, Prefectura Suceava, Ministerul Mediului, dar și Avocatului Poporului, a decis să intenteze proces alături de alți 22 de localnici din Valea Putnei și Mestecăniș, cele două sate aflate de-o parte și de alta a viitoarei gropi ecologice de gunoi. Procesul a fost intentat abia în 2014, la un an de la începerea construcției.