Realitatea dramatică a unei Românii care nu va mai fi niciodată la fel. Un an de la #Colectiv: 64 de morți, niciun vinovat

Publicat: 29/10/2016, 08:44

64 de oameni și-au pierdut viața în urma incendiului care a cuprins clubul Colectiv în noaptea de 30 octombrie 2015, din cauza unor artificii folosite necorespunzător la concertul trupei rock „Goodbye to Gravity”, dar și a supraaglomerării și dotărilor anti-incendiu inexistente la nivelul clubului, care de altfel nici nu avea autorizație de la pompieri, primind un aviz de funcționare de la Primăria Sectorului 4, a cărui legalitate se judecă și acum. Un an mai târziu, nu s-au schimbat multe în România, la capacitatea de intervenție a autorităților la o astfel de tragedie cu victime multiple, dar mai ales la capacitatea sistemului medical de a gestiona un aflux masiv de oameni arși grav și de a-i trata ulterior stabilizării lor, acestea din urmă înregistrând cele mai grave deficiențe în criza declanșată de incendiul din Colectiv.

Chiar de a doua zi după ce a izbucnit incendiul din Colectiv, iar sistemul de urgență din România se confrunta cu un aflux de aproape 200 de răniți cu arsuri sau afecțiuni cauzate de fum, Gândul a lansat câteva întrebări la care autoritățile refuzau sau evitau să ofere clarificările necesare. Primele lămuriri oficiale, așa cum au fost ele, au venit abia două săptămâni mai târziu, din partea lui Raed Arafat, secretarul de stat care a coordonat intervenția autorităților la locul tragediei, dar care, după cum a subliniat mereu, nu a fost responsabil și pentru gestionarea medicală a celor răniți în incendiu.

A existat personal medical suficient pentru cazurile grave de arsuri? Raed Arafat a explicat că NU, de aceea s-a și ajuns la transferurile pacienților către străinătate. Prea târziu însă. Transferurile au început la aproape o săptămână, după ce 10 tineri au murit într-o singură zi în spitalele din România și alți trei în străinătate unde abia fuseseră transferați.

Au existat resurse suficiente pentru gestionarea unor cazuri de asemenea complexitate? Raed Arafat a explicat că NU, el recunoscând în premieră că în România nu există camere sterile pentru arși și centre specializate pentru tratarea arșilor.

Ar fi trebuit România să ceară IMEDIAT ajutor internațional din partea țărilor care au mai multe dotări? România a cerut ajutor internațional, însă nu în mod organizat și public, ci mergând pe relațiile bilaterale și canalele diplomatice. Arafat a explicat că s-a mers pe contactele bilaterale cu statele UE și Israel, pentru că așa s-a considerat că lucrurile vor merge mai rapid. Acest lucru s-a demarat încă de a doua zi după incendiu, cu Israel. Abia apoi, în săptămâna care a urmat, s-a sunat la Comisia Europeană, pentru a discuta eventualitatea declanșării Mecanismului de protecție civilă, dar s-a ajuns la concluzia că nu merita activat, neaducând nimic în plus față de ce se putea obține pe contacte directe, minus finanțarea transportului victimelor, a explicat Arafat. El nu a explicat totuși în ce a constat și de ce a mai făcut România, ulterior, o cerere formală către Comisia Europeană, pentru ajutor și transferul a 80 de răniți. Arafat a mai explicat că ulterior s-a ajuns în situația ca Europa să ofere României mai multe locuri pentru arși decât are nevoie – Spania, Grecia fiind țări la care România încă nu a apelat, deși există acolo locuri.

A existat vreun demers al Ministerului Sănătății de a apela la expertiza internațională în astfel de cazuri? Raed Arafat a explicat că da, începând încă de sâmbăta după incendiu. Din datele oferite de el, nu a reieșit însă că a fost un efort centralizat, concertat, de a cere ajutor internațional, ci că fiecare autoritate s-a activat pe contactele ei internaționale: MApN, Sănătatea, ambasadele.

Niciun oficial de la vremea respectivă (Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătății, Raed Arafat, directori sau manageri de spitale, prim-ministrul Victor Ponta) nu a răspuns însă la o întrebare esențială: De ce au insistat autoritățile că pacienții arși la Colectiv primesc absolut tot ce au nevoie în spitalele din România, când însuși Arafat a recunoscut ulterior că în România nu există paturi de arși suficiente, nici camere sterile, nici Centre de Arși cu excepția Timișoarei, care nu a fost folosit în această criză, pentru că medicii nu l-au solicitat? Când s-a dovedit ulterior că infecțiile nosocomiale din spitalele românești sunt mult peste media europeană, că nu sunt raportate corect și că în multe cazuri dezinfectanții folosiți de la firma Hexi Pharma erau diluați, rămânând de stabilit dacă aceștia aveau o eficiență reală sau nu?

Pentru o mai bună și corectă înțelegere a crizei Colectiv, Gândul consideră că o analiză trebuie să se împartă între operațiunea de intervenție a autorităților din sistemul de urgență la locul tragediei, respectiv transportul victimelor la spitale, și operațiunea medicală de tratare a persoanelor care au suferit arsuri în Colectiv. Sunt lucruri distincte, cu responsabili diferiți.

Duminică, în ziua în care se împlinește un an de la Colectiv, Gândul va difuza un film-document care va prezenta realitatea dramatică a unei Românii care nu va mai fi niciodată la fel.

Intervenția la Colectiv: Arafat spune că „nu s-a greșit”, Guvernul spune că a fost haos

Unde cred eu că s-a greșit? Haideți să luăm intervenția. Nu s-a greșit. Să luăm gestionarea la nivelul spitalelor. Nu s-a greșit, în condițiile de dezastru, pentru că asta a fost situația unui accident colectiv peste limita unei țări și a unui oraș”, spunea Raed Arafat, la două săptămâni de la tragedie.

Într-un „Raport privind lecțiile învățate în urma incendiului de la Clubul Colectiv” (astfel de rapoarte de tip „lessons learnt” sunt realizate după fiecare situație de criză de către instituțiile de intervenție, forță sau intelligence, pentru a stabili unde sunt deficiențele sau vulnerabilitățile), realizat la nivelul MAI, se arată că la nivelul operațiunii de intervenție „problemele apărute sunt punctuale și nu au avut un impact semnificativ asupra eficienței intervenției structurilor de urgență la locul incendiului, despre care apreciem că s-a desfășurat în parametrii corespunzători, inclusiv pe baza comparației cu intervențiile care s-au înregistrat în cazul unor evenimente similare, la nivel internațional”.

Guvernul condus de Dacian Cioloș nu a fost însă de acord cu această evaluare internă a lui Raed Arafat. Intervenția de urgență în urma incendiului de la clubul Colectiv a fost în mare parte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație a autorităților, se arată însă în raportul Guvernului în cazul Colectiv, care notează că modul de acțiune al intituțiilor implicate în noaptea tragediei a fost „unul sub medie”. Potrivit documentului, mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene nu a fost activat de către Statul român, deși acesta era aplicabil. Raportul a fost publicat în martie 2016.

Raportul arată că Planul Roșu de Intervenție „nu a fost declanșat imediat, ci doar după parcurgerea unor etape, prevăzute în legislația în vigoare, care pot fi descrise ca fiind birocratice”. Planul a fost declanșat la ora 22.50, la 18 minute de la primele apeluri la numărul unic de urgență și la 7 minute de la momentul informațiilor primite de la echipajele aflate la locul intervenției, nu au fost alertate echipajele din cadrul serviciilor de sprijin, a existat o succesiune la comanda operațiunilor a unui număr mare de persoane într-un interval foarte mic de timp, se arată în Raport.

În document se notează că șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a coordonat la fața locului doar activitatea de prim ajutor calificat și asistență medicală de la locul evenimentului, nu toate activitățile de intervenție. De asemenea, lipsa unei coordonări reale „a fost evidențiată și de faptul că unele echipaje s-au panicat și au început să comunice haotic informații către dispecerat”.

La nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență, condus de Raed Arafat, Corpul de Control al Guvernului a considerat că nu s-au respectat prevederile în ceea ce privește coordonarea în ansamblu a situațiilor de urgență, nu doar a activității de prim ajutor calificat și asistență medicală de la locul evenimentului.

La mai puțin de o săptămână de la publicarea acestui raport, Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), condus de Raed Arafat, a publicat însă un „contraraport”, în care a criticat maniera în care Corpul de Control și-a strâns datele și și-a formulat constatările, unele dintre ele vagi și fără termeni de comparație sau context.

În acest „contraraport” se precizează că în Raportul Corpului de Control al Guvernului sunt aspecte „neconforme cu realitatea”.

În ceea ce privește concluzia Raportului Corpului de Control care spune că intervenția de urgență din noaptea incendiului „a fost în mare marte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație a autorităților, aspect cauzat în principal de lipsa exercițiilor în caz de urgențe majore, neconcordanțe în legislație și baza materială deficitară”, DSU consideră că „folositea sintagmei „în mare parte o acțiune necoordonată” are caracter general și nu indică acele părți din intervenție în care nu a existat coordonare”.

În ceea ce privește declanșarea târzie a Planului Roșu de Intervenție (la ora 22.50, la 18 minute de la primele apeluri la 112), în răspunsul DSU scrie că „în fapt, alocarea de echipe specifice Planului Roșu se face începând cu ora 22.43, după recunoașterea efectuată de către primele echipaje sosite la locul intervenției. (…) procedura de declanșare a Planului Roșu a fost respectată, fără a anticipa declanșarea în baza datelor primite”.

„Improvizațiile” de la fața locului, în noaptea incendiului din Colectiv, au avut un rol important în limitarea numărului de decedați în prima noapte, se mai arată în răspunsul secretarului de stat Raed Arafat la Raportul Corpului de Control.

Potrivit DSU „primele echipaje de intervenție au ajuns la locul tragediei în 11 minute de la primul apel, timp cu 56% mai mic decât timpul de răspuns maxim (…) Sistemul național de intervenții de urgență a reușit mobilizarea unui număr de 61 de ambulanțe de tip B și C și trei ambulanțe de transport multiple victime (fiecare cu patru tărgi) la locul accidentului”.

De asemenea, DSU mai spune că „de la primul apel, care s-a înregistrat la ora 22:32, intervenția de salvare la locul incendiului a durat 1h și 48 de minute, ea s-a finalizat la ora 00:20, când a fost evacuată ultima victimă în viață, care a fost transportată către spital”.

Raed Arafat mai preciza în raport că decizia de a nu ridica cortul spital mobil „a fost luată având în vedere că principala misiune a fost salvarea a cât mai multor vieți, dar și de faptul că acest lucru nu era necesar, fiind efectuată evacuarea rapid către spitalele care erau la distanțe mici. Instalarea ar fi fost obligatorie dacă trebuia să se aștepte un timp îndelungat până la evacuare”.

În ceea ce privește afirmația din Raportul de Control care spune că „resuscitarea victimelor a avut loc în condiții improprii direct pe asfalt”, contraraportul DSU spune că „victimele asistate pe asfalt, aflate în stop cardio-respirator, nu puteau fi mutate în timpul manevrelor de resuscitare, deoarece acest lucru ar fi însemnat întreruperea manevrelor respective ceea ce nu este permis pentru mai mult de 10 secunde”.
Arafat a exemplificat cu imagini modalitatea de acordare a primului ajutor folosită după atentatele teroriste de la Paris și Bruxelles, unde salvatorii au resuscitat victimele tot pe asfalt.

Vizavi de faptul că „există elemente de incertitudine cu privire la comunicarea declanșării Planului Roșu de Intervenție către toate entitățile implicate”, DSU recunoaște că „acest aspect a fost identificat ca o disfuncționalitate și la nivelul Departamentului pentru Situații de Urgență”. Astfel că DSU va reanaliza Planurile Roșii de Intervenție la nivelul fiecărui județ și la nivel de București, pentru reactualizare, „dacă acest lucru va fi necesar”.

Mai departe, DSU spune că „Reprezentanții Corpului de Control nu diferențiază conceptele de coordonare și conducere a unei intervenții. La fața locului intervenția a fost condusă gradual de către ofițerii și comanda ISU-B-IF, iar coordonarea a fost asigurată de șeful Departamentului, unele decizii în acest sens fiind luate telefonic chiar și înaintea sosirii sale la fața locului. Totodată este de înțeles că Șeful DSU nu poate conduce intervenția la incendiu ci doar să acorde sprijinul celui care o conduce din partea structurilor operative ale IGSU”, se arată în răspuns.

Raed Arafat a mai susținut că cei „care au realizat Raportul Corpului de Control au fost probabil emoționați când l-au redactat”.

„Lipsa aparentă a unei coordonări este exemplul clasic de afirmație care nu are decât o bază emoțională (se pare că și autorii Raportului au fost curpinși de aceste sentimente când au preluat anumite informații, deloc de condamnat în contextul tragediei dar poate de evitat atunci când se redactează astfel de documente). Aparențele nu numai că înșeală, dar categoric nu pot fi baza unui raport. Pe aparențe se poate baza cel care privește la televizor, dar persoanele implicate (inclusiv autorii Raportului) trebuie să se bazeze pe fapte și date concrete”, se arată în răspunsul DSU.

Legat de afirmația din raportul Corpului de Control care spune că modul de acțiune al instituțiilor implicate a fost unul „sub medie”, DSU spune că „o astfel de apreciere este extrem de gravă și ea trebuie să fie susținută de argumente faptice, de precizarea elementelor cu care s-a realizat comparația precum și a metodologiei care a fost folosită pentru aceasta”. Astfel, DSU a cerut clarificări privind afirmațiile privind intervenția „sub medie”, întrebând cum a fost calculată media pentru această intervenție și a cerut comunicarea unui exemplu de intervenție similară care a avut un calificativ peste medie.

În ceea ce privește baza materială deficitară, în răspunsul DSU scrie că „nu avem până la acest moment niciun fel de informație din care să reiasă că s-a intervenit cu echipamente nefuncționale sau fără echipamentele prevăzute pentru mijloacele de intervenție care s-au deplasat la fața locului” și că „baza materială nu a fost suficientă în prima fază a intervenției, lucru obișnuit în astfel de situații, în care nevoie depășește capacitatea de răspuns, cel puțin până la sosirea echipajelor suplimentare (acestea deplasându-se din puncte diferite către locația respectivă)”.

Imaginea la zi a capacității de intervenție: la un cutremur major, sunt în pericol chiar și pompierii

În august 2016, un raport privind strategia de dezvoltare a IGSU arăta că optimismul lui Raed Arafat privind capacitatea de intervenție la dezastre fusese supralicitat. Raportul evalua ce se întâmplă în cazul în care România ar fi lovită de un cutremur major, în condițiile în care în România peste 15.000 de clădiri sunt încadrate în clasa I sau II de risc seismic și cel puțin 90.000 de persoane ar avea de suferit, potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. În raport se arată că dotarea forțelor de intervenție este „modestă” și că în aceste condiții chiar salvatorii ar fi în pericol.

Printre vulnerabilitățile enumerate se numărau „gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenție și echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenție CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare și intervenții specifice în apele teritoriale, adăpostire, înștiințare-alarmare„.

Tot la probleme de logistică erau trecute și 32 de clădiri în care își desfășoară activitatea pompierii și care au risc seismic ridicat.

„Din punctul nostru de vedere impactul în București o să fie rău, adică o să avem victime, o să avem decedați, o să avem răniți, o să avem mai multe clădiri căzute – asta nimeni nu ascunde și se știe și din cauza asta insistăm pe luarea unor măsuri cât mai rapide pe partea de prevenire, cum s-au luat pe chestia cu localuri/cluburi care funcționau în clădiri din centrul vechi în anumite zone”, a precizat Raed Arafat.

Operațiunea medicală. De la haosul lipsei „planurilor albe”, la infecțiile nosocomiale

Perioada care a urmat incendiului din Colectiv, în care victimele au fost tratate în spitalele românești, apoi în cele din străinătate, a fost cea în care au murit mai mulți oameni decât în incendiul propriu-zis și care a ridicat cele mai mari probleme și acuzații în spațiul public. În timp ce oficialii, în frunte cu ministrul Sănătății Nicolae Bănicioiu, au susținut permanent că „avem de toate” și că spitalele fac față atât la dotări, cât și medical, în scurt timp s-a dovedit că nu era deloc așa.

În raportul Corpului de Control al Guvernului, la nivelul spitalelor unde au fost internate victimele din Colectiv au fost evidențiate probleme din cauza inexistenței planurilor albe de asistență în situații de urgență, la care se adaugă nefuncționarea la capacitate a Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București (Floreasca) și a raportărilor contradictorii atât în privința numărului de victime internate cât și în privința infecțiilor nosocomiale.

O altă concluzie a raportului arată că Direcția de Sănătate Publică deținea date neconcludente și contradictorii, atât în ceea ce privește numărul pacienților din fiecare spital cât și în ceea ce privește numărul infecțiilor nosocomiale, ridicând suspiciuni în privința controalelor în baza cărora a fost întocmit. De asemenea, inexistența planurilor albe la nivelul spitalelor poate fi imputată și acestei instituții din cauza neimplicării în elaborarea acestor planuri.

Din start s-a zis că suntem depășiți ca și capacitate, s-a recunoscut. Cel puțin din declarațiile mele. Din start s-a zis că medicii sunt obosiți și că trebuie să îi degrevăm și din start s-a zis că nu transferăm din lipsă de competență. Insist să spun că noi nu am avut lipsă de oameni competenți, dar am avut oameni puțini pentru astfel de situații și condiții suboptime ca să rămână toți pacienții în București. Din cauza asta am început procedura de transfer și ne-am asumat-o, pentru că este foarte riscantă. Pacienții aceștia cu leziuni pulmonare, când urci cu ei în avion, îi cobori, nu ești sigur că pacientul ăla ajunge cu tine în viață. Noi în România îi transportăm cu elicoptere, la înălțime mică, îi transportăm cu avioane care zboară la înălțime mică, fac 30 de minute. Când te duci 3-4 ore în aer, la înălțime de 30.000 de picioare, situația este cu totul alta. Și atunci oamenii care decid sunt oamenii din domeniu”, declara Arafat la două săptămâni după tragedie.

Infecțiile nosocomiale, care sunt prezente în toate spitalele din lume și la care pacienții cu arsuri grave sunt în mod special vulnerabili s-au dovedit una dintre cele mai mari probleme ale sistemului medical din România, în urma tragediei din Colectiv.

Un raport al Direcției de Sănătate Publică București și al Ministerului Sănătății, condus de ministrul Patriciu Achimaș Cadariu, arăta că infecțiile nosocomiale erau raportate în număr redus, variind între 0% și 0,8%, cea mai mare incidență fiind chiar la Spitalul de Arși – 2.8%.

„În privința pacienților victime ale accidentului de la Colectiv, probele microbiologice au relevat cazuri cu colonizare sau infecție cu germeni multirezistenți implicați frecvent în infecții nosocomiale, singuri sau asociați; această situație medicală era probabilă la cei cu arsuri extinse, la care practic apărarea locală oferită de tegumente nu mai există și care au necesitat numeroase manopere medicale. În cazul răniților din incendiul din data de 30 octombrie 2015, infecțiile nosocomiale au fost prezente la unii dintre pacienți. În majoritatea cazurilor, tratamentul adecvat al infecțiilor nosocomiale a determinat o evoluție favorabilă. Cele mai multe decese au fost înregistrate în cazul pacienților cu leziuni pulmonare grave care cresc riscul de mortalitate de 8 – 10 ori”, arăta raportul.

Cu toate acestea, raportul arăta că „nu toate spitalele au capacitatea de a realiza autocontrolul privind circulația germenilor în spital„. De asemenea, dotarea laboratoarelor „nu permite în fiecare spital o activitate eficientă de control al infecțiilor sau de monitorizare a terapiei antibiotice„. Raportul mai constata că „nu există o abordare unitară, bazată pe protocoale în câteva activități sensibile: screeningul, izolarea pacienților, curățenia/dezinfecția în funcție de zona de risc. Deși există o multitudine de protocoale, acestea nu sunt uneori cunoscute sau respectate, complianța personalului fiind scăzută„.

Lipsește din spitale personalul specializat necesar controlului și prevenirii infecțiilor nosocomiale sau este insuficient (medic microbiolog, medic epidemiolog, medic infecționist), iar personalul de îngrijire dedicat (pentru 1-2 pacienți critici) este mai mult decât insuficient ceea ce determină ca riscul de infecție să crească”, mai arăta raportul.

Ulterior, avea să se dovedească, atunci când pacienții răniți la Colectiv au fost transferați în străinătate, că infecțiile nosocomiale din spitalele românești erau un lucru obișnuit, fiind mult mai grave și rezistente la tratament decât cele existente în spitalele europene.

Ancheta echipei de jurnaliști a lui Cătălin Tolontan avea să scoată la iveală un fapt și mai sinistru: o mare parte din spitalele românești, inclusiv cele unde au fost tratați răniții din Colectiv, foloseau dezinfectanți diluați ai firmei Hexi Pharma, care câștigase contracte pe bandă rulantă cu sistemul sanitar de stat. Când procurorii au deschis ancheta asupra firmei, patronul acesteia, Dan Condrea, s-a sinucis intrând cu mașina într-un copac de pe marginea șoselei.

Exodul pacienților către străinătate

De la bun începutul crizei provocate de tragedia din Colectiv s-a pus problema dacă pacienții răniți în incendiu ar trebui transferați în străinătate, atât din cauză că spitalele românești nu aveau capacitatea să facă față de unele singure, ca de altfel în niciun sistem de sănătate din lume, unui asemenea aflux de pacienți arși, cât și din cauza dotărilor și a condițiilor de tratament precare.

„În Olanda și în Belgia au fost dezastre similare și am discutat cu colegii. Au zis că da, când s-a întâmplat la ei și au văzut că sunt depășiți total, au transferat în alte spitale din țările din jurul lor. Dar în Olanda poți să ajungi în 2 ore sau în 50 de minute cu elicopterul la spitale din jurul țării. De la Amsterdam în Germania nu trebuie mai mult de 30-50 de minute de zbor. Noi în România, ca să ne accepte cineva să ducem bolnavii în altă parte, asta însemna avion, ore de zbor, pacienți care pot oricând să îți moară în avion, lucru care s-a și întâmplat. Mai mult, înseamnă ca unele țări să ne spună că îi primesc. Eu nu pot să aterizez cu avionul în Franța sau în Germania și să le spun, domnilor, am venit, dați-ne locuri în spitale”, spunea Raed Arafat, la două săptămâni după tragedie.

Sâmbătă (31 octombrie) au venit colegi din Israel, au început să vadă bolnavii, să discute cu colegi din Ministerul Sănătății. Eu vreau să precizez că nu lucrez la Ministerul Sănătății, am rolul meu între spitale, la UPU și pe transferuri. Dar am lucrat ca o echipă, nimeni nu s-a uitat unde îi este locul, am făcut fiecare tot ce se putea. De duminică a existat primul contact cu Ministerul Apărării din Belgia, de la MApN. Confirmarea o găsiți într-un interviu cu un medic belgian, care cu asta începe, este un colonel de la Spitalul Militar din Bruxelles. Tot duminică a început discuția cu Olanda, cu Ambasada Olandei care ne-a contactat și am zis că acceptăm orice locuri ni se oferă. Automat a venit echipa din Belgia, iar confirmarea din Olanda a venit când belgienii erau aici, deci au fost rugați să facă ei selecția pacienților și pentru Olanda. Atunci au început transferurile și au început să apară locurile”, mai spunea Arafat.

Dar problema unu era ca pacienții să fie transportabili și trebuie să recunoaștem că în unele situații au luat pacienți la limită. Unii au ajuns, alții la sosire i-am pierdut. Doi, era acceptul familiilor, pentru că nu puteam să mă duc să iau pacientul din mâna familiilor și să spun că îl duc în altă țară, dacă familia nu vrea. Am avut familii care nu au vrut. Trei, trebuia condiția ca și medicul care îl tratează să ne zică faptul că pacientul este în condiții de a fi transferabil. Sunt reguli oriunde în lume. Și medicul transportor de pe SMURD are dreptul să refuze și s-a întâmplat, când a plecat avionul militar al NATO, medicul nostru de la Spitalul Bagdasar să refuze o pacientă care trebuia să fie transferată, spunând că nu poate fi transportată. Ea a plecat cu avionul următor, în Germania, după ce s-a stabilizat„, a mai spus secretarul de stat.

În răspunsul DSU condus de Raed Arafat la Raportul Corpului de Control al Guvernului, privitor la această problemă a transferului pacienților, se arată că „procedurile au fost aplicate pentru toți pacienții care au fost transferați în străinătate prin demersuri realizate prin instituții publice. Nu cunoaștem situații în care pacienții să fi fost transferați doar la solicitarea familiilor, fără respectarea acestor proceduri, în care acordurile medicilor curanți și ale spitalelor primitoare sunt esențiale, dar nu excludem posibilitatea că aceste modalități de transfer să fi fost utilizate pentru pacienții care s-au transferat pe cont propriu”.

În ceea ce privește procedurile pentru transfer, DSU spune că în acestea „sunt implicate atât autoritățile din România cât și cele din spitalele de destinație, care includ: identificarea potențialelor clinici de destinație și obținerea acceptului acestora, identificarea pacienților transferabili din punct de vedere medical, întocmirea unui dosar medical al fiecărui pacient transferat, mobilizarea unor resurse materiale și umane pentru transportul aeromedical, aprobări de survol pentru aeronavele care transportă răniți…”.

O altă controversă legată de deschiderea României către ajutorul internațional a fost declanșarea Mecanismului de Protecție Civilă al UE. Autoritățile nu au apelat la această formă de ajutor în caz de dezastre, considerând că nu ar fi de ajutor eficient în situația dată, însă au trimis totuși o cerere de asistență medicală către Comisia Europeană.

„Când ți se oferă ajutorul, trebuie să spui: accept sau refuz. În secunda aia, dacă refuzi, trebuie să spui și de ce refuzi. Deci Mecanismul nu este tipic pentru această situație. Marți am intrat în legătură telefonică cu colegii de la CE și ne-am consultat pe activare. Am întrebat ce părere au, am început să vedem dacă trebuie să îl activăm, noi având deja relații bilaterale făcute. Concluzia la care am ajuns a fost că activând mecanismul, nu aducem nicio valoare în plus. Singura chestie pe care putea să ne-o aducă era plata costurilor transportului cu 50%, care nu era prioritatea noastră, a Guvernului. Atunci s-a pus problema că mergem mai departe pe bilateral și nu activăm mecanismul. Multe țări fac asta, nu întotdeauna se declanșează Mecanismul. Dacă Doamne Ferește am un cutremur mâine, în a doua secundă se declanșează Mecanismul, singur. Activarea mai însemna și o gestionare care era mult mai dificilă pentru noi, ca resurse, decât dacă am fi mers pe bilaterale. Acum avem oferite locuri mult mai multe decât ne trebuie, dar problema este transferabilitatea pacienților. Eu nu duc lipsă de locuri, avem în Madrid, în Grecia, în Germania, în Franța, până și SUA ne-au sunat de duminică, dacă vrem. Dar acolo nu e fezabil din cauza distanței. Nu pot să pun bolnavii 12-13-14 ore pe avion. De marți aveam deja numărul de locuri care creștea în țările din Europa, deci nu am mai declanșat mecanismul. Nu mai era nevoie să îl declanșăm”, explica Raed Arafat la două săptămâni după Colectiv.

În „contraraportul” DSU la raportul Corpului de Control al Guvernului, se arată că „declanșarea Mecanismului nu garantează un sprijin ci doar lansează un apel de sprijin. Autorătățile au decis alegerea unei căi mai rapide prin contactarea directă a structurilor care ar fi putut să se implice în tratamentul pacienților cu arsuri, ceea ce a permis obținerea unui răspuns rapid și prompt (sub 24 ore/răspuns). Pentru Mecanismul comunitar, paturile de spital nu reprezintă resurse ce pot fi solicitate, nici măcar cele destinate pacienților cu arsuri”.

Imaginea la zi: capacitatea pentru pacineți arși a sistemului medical stă și mai prost ca la Colectiv

În prezent, sistemul medical românesc se află într-o situație și mai critică în domeniul tratării pacienților cu arsuri grave. Secția de Terapie Intensivă a singurului spital specializat în arși din România este închisă din iulie 2016, din cauza neregulilor găsite acolo, după ce în presă a apărut o filmare în care unui pacient internat acolo îi colcăiau viermii (larve de muscă cel mai probabil) în rănile provocate de foc. Tot acolo, o pacientă și-a pierdut viața din cauza unei transfuzii cu o grupă greșită de sânge, și unitatea de transfuzii sanguine de la Arși fiind închisă în vară.

În ce privește Clinica de Arși a Spitalului de Urgență Floreasca, aceasta nu funcționează la capacitate completă nici în ziua de astăzi. Mai mult, ministrul Sănătății Vlad Voiculescu a dezvăluit pe 27 octombrie 2016 că celebra barocameră destinată tratamentului cu oxigen al arsurilor este de fapt destinată tratamentelor anti-îmbătrânire, nu pacienților arși.

În mai 2016, 5 pacienți arși au fost tratați în această Clinică, însă statutul ei legal era încă incert. „În prezent, unitatea de arși este organizată, și acesta e un citat din actele administrative, „pe lângă secția de chirurgie plastică”. Din păcate, formularea „pe lângă” nu există nici în limbaj administrativ, nici în limbaj juridic ceea ce duce la anumite probleme. Unitatea de arși grav trebuie să fie o unitate distinctă din toate punctele de vedere, iar faptul că acum nu este, reprezintă o problemă ce trebuie rezolvată”, spunea în iunie purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătății, Laurențiu Colintineanu.

Secția de Arși de la Floreasca a fost dotată încă din anul 2013, însă abia doi ani mai târziu, în aprilie 2015, s-au eliberat avizele de funcționare. Ulterior a fost pusă problema specializării personalului medical. Costurile pentru acest proiect au fost de 8,5 milioane de euro, iar fondurile au fost alocate de Ministerul Sănătății și de Primăria Sectorului 1.

Clinica de la Spitalul Floreasca are șase saloane cu aparatură specială unică în România, unde ar putea fi tratați simultan șase pacienți cu arsuri grave.

La Colectiv, aceste facilități nu au fost folosite, deși Floreasca a raportat că între 1 noiembrie 2015 și 1 martie 2016 au avut loc acolo 111 operații, dintre care 67 pe răniții din Colectiv. Oficialii s-au contrazis ulterior în declarații. Șeful Corpului de Control al prim-ministrului, Valentin Mircea, a declarat că va sesiza organele de cercetare penală dacă se confirmă că declarațiile reprezentantilor Spitalului Clinic de Urgență Floreasca, referitoare la funcționarea și utilizarea Unității de Arși, au fost false. Ipoteza unui fals a apărut după ce s-a constatat că din documentele oficiale trimise de Spitalul Floreasca la Corpul de Control al Guvernului reieșea că în blocul operator al Clinicii de Arși au fost făcute 111 operații în perioada 1 noiembrie 2015-1 martie 2016, inclusiv pe pacienți răniți în incendiul din Colectiv. Totuși, într-o conferință de presă a ministrului Sănătății Patriciu Achimaș Cadariu, șeful Corpului de Control al Ministerului Sănătății, Constantin Dina, a precizat că în această Clinica de Arși nu a avut loc nicio intervenție în perioada controlată de el, din ianuarie 2016 până în prezent.

Problema și diferendele între Floreasca și Guvern au apărut cel mai probabil din cauza organizării administrative a acestei Clinici, care de fapt funcționează „pe lângă” secția de chirurgie plastică de la Floreasca, după cum arăta oficialul de la Sănătate, astfel că cel mai probabil operațiile pe pacienții de la Colectiv au fost făcute în această secție, nu în Clinica propriu-zisă, care de altfel la momentul crizei din Colectiv nici nu avea toate avizele de funcționare.

Au existat tot felul de motivații care au apărut în public pentru nefuncționarea acestei clinici costisitoare, de la lipsa de personal la lipsa autorizării de funcționare a sistemului de „oxigenoterapie hiperbară” din Clinică.

În documentul prezentat în mai 2016 de Guvern, se mai arată că la acel moment Clinica de Arși avea ocupate doar 24 dintre cele 30 de posturi aflate în schemă pentru personal mediu și auxiliar și că de la momentul finalizării concursului de încadrare pe posturi, la 30 noiembrie 2015, era nevoie de 3-4 luni de specializare pentru ca aceștia să poată activa în cadrul Clinicii. Oficialii de la Floreasca mai arătau că o mare parte din personalul angajat anterior acestui moment își dăduse demisia, pentru că munca era prea compexă, iar salariul prea mic.

O tânără speranţă a ţării în sport întreţine relaţii intime pentru bani: "Când i-am spus...
Natalia Mateuț, poze cu liniuțe de praf alb pe masă! Avem imaginile interzise cu 'prafurile...
FOTO. Anna Lesko, apariție interzisă cardiacilor! S-a văzut trupul perfect lucrat prin body
Băuturile și alimentele care te fac să transpiri abundent. Evită-le
Nu s-a ales doar cu premiul și trofeul Survivor România 2021, ci și cu un...
Simona Halep sare în apărarea lui Simone Biles, după valul de critici la adresa gimnastei:...
Orașele din Europa cu cei mai mulți hoți de buzunare. Mare atenție la portofel dacă...
Cartea de identitate electronică, emisă de azi în România
Record de viteză pe un drum național din România. Era să strice radarul!
BANCUL ZILEI – Bătrânel răsfățat de nevasta de 19 ani
Raport al republicanilor americani: Virusul care a provocat pandemia s-a scurs de la un centru...
Natalia Mateuț, poze cu liniuțe de praf alb pe masă! Avem imaginile interzise cu 'prafurile...
Care este DURATA normală a unui contact sexual. Un expert dă un răspuns la care...
Chinezii au construit un câmp cu rachete nucleare! Cum arată, imaginile sunt ULUITOARE
Care este temperatura apei mării în Mamaia, Eforie, sau Vama Veche pentru săptămâna 2 –...
Și-a luat fetița în brațe și a simțit un miros familiar. A dus-o la spital,...
Horoscop august 2021. Schimbări majore în viața sentimentală pentru aceste zodii. Ce ne spun astrele?
ULTIMA ORĂ: Germania e în stare de ȘOC! Totul A SCAPĂT de sub control
Încă nu sunteți convinși că suntem pe buza prăpastiei? Fenomenul din Africa sperie întreaga lume
Un dar otrăvit: Sute de mii de români vor avea pensii mai mici
Povestea unui brand legendar, pe care mulţi îl asociază cu pasta de dinţi. Ce produs...