România academică va avea, în sfârșit, un PROGRAM PENTRU DETECTAREA PLAGIATELOR. Ce spune ministrul pentru Învățământul Superior, Mihnea Costoiu

Ministrul delegat pentru Învățământul Superior și pentru Cercetare, Mihnea Costoiu, a vorbit la Interviurile Gândul despre schimbările din învățământul superior, despre clasificarea universităților din România și despre admiterea la facultate.

Principalele idei din interviu:

– Clasificarea universităților din România va fi făcută după ce Comisia Europeană va da publicității propria clasificare.

– Ministerul Educației va schimba modalitatea de finanțare a universităților

– Universitățile românești vor fi clasificate în funcție de cercetare, de internaționalizarea lor și de implicarea lor în dezvoltarea regiunii din care fac parte.

– Programul de depistare a plagiatelor pe care Ministerul Educației îl va implementa va începe cu lucrările de abilitare a profesorilor care vor să conducă doctorate.

– Ministerul Educației dă câte 15.000 de euro pentru 14 olimpici care să-și continue proiectele de cercetare în universitățile din România

Mihnea Costoiu, la Interviurile Gândul. INTERVIUL INTEGRAL

Când va fi gata clasificarea universităților din România?

Suntem în discuții. Așteptăm clasificarea europeană de la Comisia Europeană, și din informațiile nostre se va întâmpla foarte curând. Și așa cum am convenit cu comisarul pentru educație Androulla Vassiliou, după acest prim exercițiu când va fi dat topul U-Multiranking, fiecare țară va începe propriile ierarhizări. Noi lucrăm în acest moment împreună cu Consiliul Național al Rectorilor, cu studenții și cu sindicatele, la o nouă metodologie de finanțare care va cuprinde și elemente de clasificare și ierarhizare a universităților. La nivelul Comisiei Europene se încearcă să fie aceleași tipuri de criterii pentru toate țările, nu știu dacă se va reuși, dar așa am convenit că după clasificarea europeană vom demara clasificarea și în România.

Cât va dura acestă clasificare?

Eu sper ca în cursul acestui an să o avem.

Care vor fi criteriile pentru România?

Criteriile sunt în acest moment în discuție. Am avut o discuție despre finanțare la Consiliul Național al Rectorilor.

Care vor fi trei criterii obligatorii pe care vreți să le respecte universitățile românești?

Ca principiu, cercetarea este extrem de importantă. Faptul că universitățile au sau nu au activitate de cercetare relevantă la nivel național și internațional, și aici intră tot ce înseamnă activitate de cercetare, de la brevete, invenții, publicații. Un al doilea criteriu este internaționalizarea universităților, iar al treilea criteriu va fi rolul regional al universităților, cum se implică în dezoltarea regiunilor din care fac parte. Vor fi universități de educație, universități de educație și cercetare și universități de cercetare avansată și educație. Aceste trei categorii le avem în legea educației și nu putem avea alte categorii pe care legea nu le prevede.

Cum se va face finanțarea universităților?

Deocamdată, lucrăm la mecanismul de finanțare, pentru că este o discuție foarte complexă și ar fi cea mai mare restructurare a mecanismului de finanțare și din acest motiv nu dorim să ne grăbim. Ne-am dorit, și asta am spus de la începutul mandatului, o transparență totală și din acest motiv am discutat cu absolut toți rectorii, și urmează să continuăm aceste discuții, apoi discutăm cu studenții și cu sindicatele. Studenții au punctele lor de vedere foarte interesante, ei susțin alocarea unor sume în funcție de felul în care universitatea este deschisă către studenții cu dizabilități, și sunt de acord să susținem acest proces, să vedem care este procentul. Sau locurile în cămine, să vedem câte locuri în cămine are universitatea și cât este dispusă să investească. Discuțiile sunt destul de avansate și le vom finaliza în curând.

Cum se va face finanțarea pentru 2014?

Deocamdată o facem istoric, ținând cont de factorii de calitate existenți în anul 2013. Finanțarea se va face în funcție de numărul de studenți. Dacă nu ai studenți pentru ce să fii finanțat? După care intră în discuție criteriile de calitate.

Studenții spun că serviciile de consiliere în carieră sunt nefuncționale. Care este poziția Ministerului Educației?

Nu putem să vorbim de autonomie universitară când totul face ministrul, indiferent cum il cheamă. Universitățile decid cu privire la angajarea personalului, la tipul de personal. Ceea ce noi am încercat împreună cu studenții și rectorii este o reorganizare cadru a metodologiei de funcționare a centrelor de consiliere și orientare în carieră. Am discutat cu o parte dintre directorii acestor centre de carieră care ne-au spus că vor veni cu un draft de reorganizare.

O să încercăm să dăm niște criterii minime, pentru că este important ca studenții să fie consiliați, numai că unele universități au înțeles să aibă niște centre de consiliere mai puternice, cu sociologi, psihologi, medici, în timp ce alte universități au ales numai să bifeze activitatea, și anume să aibă un singur funcționar. Nu este un mod unitar de a rezolva această problemă, din acest motiv ne-am dorit să ne implicăm. Iar în perioada următoare vom avea o metodologie minimă, criterii minime. Și eu cred că existența centrelor de consiliere și orientare în carieră ar trebui să fie evidențiată inclusiv în metodologia de finanțare, dacă ai sau nu ai centru, dacă el este funcțional sau nu, dacă are un număr mic de angajați sau nu.

Și dacă o universitate are un singur angajat la centrul de consiliere în carieră nu mai finanțați?

Sau este finanțat mai puțin. Exista acest criteriu de calitate până în 2010, dar a fost eliminat, acum îl vom reintroduce. Dar nu vreau să-l reintroducem doar din decizia pe care eu o iau, îmi asum răspunderea, nu se pune problema să nu-mi asum răspunderea, dar vreau să discutăm cu absolut toți oamenii implicați, astfel încât să putem avea un punct de vedere cat mai mult acceptat.

Ultimul studiu privind abandonul școlar arată că 40% dintre studenții promoției 2013 au abandonat facultatea.

Abandonul nu este mai mare ca în alte țări. Este mai mic față de Italia, Polonia. Abandonul așa cum e pus la dispoziție de studenți este mult mai mic față de media europeană. Evident că e mai mare ca în țări ca Danemarca. Există preocuparea noastră față de abandonul școlar vizavi de măsuri.

Motivele economice sunt importante. Abandonul a avut o anumită dinamică. A crescut începând cu 2010/2011 când au fost tăiate salariile cu 25 %, atunci s-a simțit și în abandonul studenților, n-au mai avut posilibilitatea să urmeze studiile în regim cu taxă. Au scăzut veniturile părinților și practic nu au mai avut cum să-și urmeze studiile.

Există și o altă situație, de exemplu la Universitatea Babeș Bolyai, unde foarte mulți studenți de la a doua facultate au renunțat. Alt motiv de abandon este cel legat de atractivitatea sistemului și de găsirea unui loc de muncă. Sunt domenii care au atractivitate mai mare și atunci rata abandonului este mai mică.

Veți schimba finanțarea domeniilor de studii în funcție de interesul studenților?

De anul trecut am alocat numărul de locuri în funcție de capacitatea universităților de a înmatricula studenți, pentru că sunt studenți care au avut un număr de locuri mare în foarte mulți ani și au dovedit că nu au atractivitate. Nu există baze de date. De abia acum lucrăm să interconectăm baze de date de la Ministerul Educației cu ministerul Muncii, cu angajatorii.

Este o muncă foarte laborioasă, care va dura ani, nu câteva luni. Dar până atunci avem câteva mecanisme pe care vrem să le folosim. Nu sunt cele mai bune fără doar și poate, dar sunt singurele pe care le avem la îndemână și atunci, folosind aceste instrumente, încercăm să adaptăm finanțarea pentru universitățile care au dovedit că au capacitatea de a avea studenți și de a oferi studenților un loc de muncă.

Rezultatele de la simulare Bac 2014 arată nu sunt deloc bune. Încurajați universitățile să țină cont de diploma de bacalaureat sau să organizeze admitere?

Autonomia universitară este extrem de importantă, universitățile decid cum consideră că este mai bine pentru ele. Însă, eu cred că universitățile trebuie să se implice mai mult în pregătirea elevilor de liceu. Și acest lucru l-am solicitat, am rugat rectorii universităților să se implice în această perioadă în formarea tinerilor, nu doar în vederea admiterii la facultate, ci și în vederea pregătirii pentru bacalaureat. Este păcat ca în centre universitare mari cum este Bucureștiul, Iașiul, Clujul, Timișoara, dar și Brașovul sau Constanța, să nu existe această implicare a universităților, mai ales că există un alt tip de abordare, există capacitatea universităților de a susține profesorii care fac și aceste pregătiri, pe de o parte.

Pe de altă parte, am constatat, cu bucurie, că foarte multe univesități încep să introducă examen de admitere. Bine, nu există peste tot examen scris, nu este un examen identic peste tot, dar sunt interviuri la diverse teste, realizate de specialiși din zona psihologiei, sociologiei. Și am încurajat acest gen de abordare. Însă, examenul de bacalaureat s-a dovedit în ultimii ani un examen serios și media poate fi luată în calcul. Care este procentul care este luat în calcul decizia aparține universității.

Mihnea Costoiu, ministrul pentru Învățământul Superior și pentru Cercetare

Ministerul Educației a anunțat că va pune în practică un program pentru detectarea plagiatelor. Când va fi pus în aplicare?

Este un program parte a unui proiect finanțat prin programul operational de creștere a capacității administrative câștigat de Ministerul Educației. Este și un soft care să identifice eventualele încercări de plagiat. Noi trebuie să cream o bază de date cu lucrările existente. Există baze de date internaționale care nu conțin foarte multe lucrări românești. Și atunci trebuie să creăm o bază de date ca să avem cu ce compara. După această comparație poți să ai un verdict pe care ți-l dă calculatorul.

Și atunci când va fi pus în aplicare? Din toamnă, de anul viitor?

Se lucrează în acest moment. Eu sper că anul acesta vom avea o primă variantă.

Cu ce lucrări începeți prima dată?

Cu lucrările de abilitare pentru că e mai simplu, adică de abilitare a profesorilor care doresc să fie conducători de doctorat, care depun o teză care este analizată de Consiliul Național de Atestare a Titlurilor. Este un program pilot, și este mult mai ușor pentru că tezele sunt mai puține și există posbilitatea să verificăm mult mai repede. După care cu tezele de doctorat.

Cât costă proiectul?

Nu știu cât să vă dau cifră în acest moment. Managerul de proiect este secretarul general din minister Gabriel Leahu.

Anul trecut spuneați că veți da burse pentru ca olimpicii să rămână în țară? Le mai dați?

Joi vom semna primele acoduri cu 14 olimpici. Am lansat la 1 ianuarie competiția, la care s-au înscris 17 olimpici, iar o comisie condusă de președintele Academiei Române realizat o selecție a lucrărilor depuse de studenți din inginerie, medicină. Le dăm 15.000 de euro să-și continue proiectele de cercetare în universitățile din România.

Imediat după acest prim proiect pilot vom lansa și al doilea concurs, pentru generația următoare de olimpici pentru că olimpiadele sunt în plină desfășurare. În acest moment avem acești 14 olimpici care vor beneficia de sume în funcție de solicitările lor pentru că ei trebuie să vină cu un plan. Noi am pus sumele în buget pentru Bursa Tânărului Cercetător și în funcție de solicitările lor.

Senatul a aprobat desființarea Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI). Președenția a retrimis legea prin care se desființează UEFISCDI, motivând că se crează haos legislativ. Ce se va întâmpla cu unitatea executivă care se ocupă de învățământul superior?

Nu știu ce se va întâmpla. Se va întâmpla în funcție de ce decide Parlamentul. Parlamentul e suveran și în aceste zile dezbate. Indiferent de varianta adoptată unitatea executivă va rămâne. Până când ordonanța își va încheia circuitul în Parlament nu se va întâmpla nimic cu unitatea executivă, ea își va face în continuare proiectele cu fonduri structurale, proiecte naționale. Nu se întâmplă absolut nimic în acest moment. Și nici cu banii nu se întâmplă nimic. Deocamdată, așteptăm decizia Parlamentului și mergem pe formula existentă. Însă, nu se pune problema să creăm haos. Indiferent de formulă, din ce ne-au explicat juriștii, ne vom întoarcem la formulele existente anterior și nu se va crea haos. Și chiar dacă se va crea, vom interveni și vom corecta.

Unitatea a fost înființată în 2010 să se ocupe proiecte strategice pentru învățământul superior. În condițiile în care ne întoarcem înainte de 2010 cine se va ocupa de aceste proiecte?

Unitatea de finanțare a învățământului superior, așa cum era ea înainte de 2010, a fost înființată cu mulți ani de zile în urmă și începând cu anul 2007, odată cu aderarea la Uniunea Europeană UEFISCDI, a derulat foarte multe proiecte finanțate prin fonduri structurale. Nu a început să deruleze proiecte structurale după 2010, ci înainte. Au avut unele proiecte foarte utile. Unele dintre ele au avut ca finalizare diferite structuri de date cum ar fi registrul matriocol unic. Din 2010 s-a creat un monopol ca o singură unitate să gestioneze absolut tot în sistemul educațional. Eu personal nu cred că nu e bine, pentru că nu sunt adeptul monopolului, indiferent al cui. Sunt pentru o reorganizare, dar deocamdată Parlamentul ia decizia.

Și atunci când se va reorganiza UEFISCDI?

Nu știu când se va reorganiza. Că deocamdată nu a fost o prioritate. Dacă era po prioritate o făceam anul trecut în mod special. N-a existat această prioritate, așa că Parlamentul va decide, dacă va decide acum, după aia ne pronunțăm. Nu aș vrea să introduc opinia mea, mai ales că este o discuție între Parlament și Preșidenție.

Universitatea „Al Ioan Cuza” din Iași cere Minisaterului Educației 32 de milioane de lei pentru drepturile profesorilor câștigate în instanță. Când le veți da banii?

Este vorba de deciziile în instanță pe baza legii 221. Procesul a fost între sindicate și Universitatea Ioan Cuza. Însă, în 2010 s-au tăiat salariile cu 25%, începând cu 2011 ar fi trebuit să le dea drepturile conform deciziei instanței așa cum spune Universiattea și nu s-a dat nimic. În 2012 nu s-a dat nimic. În 2013, ca urmare a deciziilor mele și a primului ministru, Ministerul Educației a plătit tranșele care se cuveneau profesorilor către universități și am plătit o parte din aceste sume conform legislației în vigoare, pentru că plătițile sunt eșalonate conform deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție pe un număr de ani. Anul trecut am plătit toate sumele pe care le aveam de plătit, adică 32 de milioane de lei, însemnând toate plățile din anul respectiv.

Și anul acesta vom încerca să plătim ceea ce-i revine ministerului. Însă, fac precizarea foarte importantă, în conformitate cu prevederile legale, universitățile au aceleași responsabilități ca și ministerul, pentru că, și e cazul Universității Cuza din Iași, pentru că a acordat drepturi salariale dincolo de grila minimă stabilită de lege și a acordat drepturi salariale din venituri proprii. Pe cale de consecință, diferența care era plătită de universitatea Cuza din Iași din venituri proprii nu poate fi solicitată ministerului, și universitatea trebuie să aibă responsabilitata gesturilor sale.

Atunci când ai hotărât să plătești un salariul mai mare dincolo de grilă, pentru că aveai venituri, trebuie să-ți asumi și plata acestor salarii. Pentru că e nedrept ca la Iași să se dea o anumită sumă dincolo de nivelul minim stabilit de lege, iar universitatea din Timișoara sau Universitatea bucurești să nu dea aceste salarii pentru că e nedrept. Ministerul va plăti și încearcă să plătească și în acest an drepturile convenite conform grilelelor de salarizare în varianta minimă așa cum prevede contractul instituțional. Diferența o asigură Universitatea din Iași.

Sunt informații că România n-ar mai vrea să participe la CERN. Renunță sau nu România la participarea la CERN?

Eu nu știu de unde este această informație, este o informație falsă. Nici nu s-a pus problema, cel puțin în mandatul meu nu s-a pus niciodată problema renunțării României la CERN. De altfel directorul general al CERN va vizita România în cursul acestui, in septembrie. La 1 ianuarie 2015 România va fi membru cu drepturi depline. Ceea ce renegociem este tipul de contribuție pe care România îl are, o parte din contribuție să fie în produse și servicii pe care universitățile românești le pot oferi, o parte în bani. În acest moment România a plătit toate obligațiile către CERN.