România, pe primul loc în UE la nașterile în rândul tinerelor, pe ultimul la femeile de 40 ani

România se află, potrivit unui studiu Eurostat realizat în 2019, pe primul loc în ceea ce privește rata nașterilor în rândul adolescentelor. Procentul la nivel național este de 12,3%, mult peste media europeană, de 4%. În țara noastră, unul din zece copii are o mamă adolescentă, situație regăsită și la nivelul Bulgariei, unde rata minorelor devenite mame atinge un procent de 11,9%.

Bulgaria și România sunt urmate de țări precum Ungaria, cu 9%, Slovacia, cu 8,4% și Letonia, cu 5,5%. La polul opus al clasamentului se află țări precum Italia, Olanda și Slovenia, unde procentul adolescentelor devenit mame scade sub 2%.

EVENIMENT Frank Loeffler, Roche România: „Investiția în inovație de astăzi construiește sustenabilitatea sistemului de sănătate de mâine”

18:14

SPORT „Victorie uriașă“ pentru Donald Trump. Curtea Supremă a SUA susține interdicțiile privind participarea persoanelor transgender la competițiile sportive feminine

18:09

În ceea ce privește rata nașterilor în rândul femeilor de peste 40 de ani, România ocupă ultimul loc în clasamentul realizat de Eurostat, procentul la nivel național fiind în acest caz de doar 1,6%. România este urmată de țări precum Malta, unde procentul înregistrat este de 1,7% și Republica Cehă cu 1,8%. În cealaltă extremă, sunt incluse state precum Italia și Spania, cu procente de 8%, respectiv 7,4%, aici fiind înregistrate și cele mai mari rate ale nașterilor din rândul femeilor de peste 40 de ani la nivelul Uniunii Europene.

În majoritatea statelor europene, femeile au dat naștere primului copil în jurul vârstei de 20 de ani. Excepții notabile au fost înregistrate în Spania, unde 61,6% din femeile care au dat viață pentru prima dată aveau vârste de peste 30 de ani, Grecia cu 57,2% și Italia cu 56,2%.

Șeful Secției de Neonatologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Elias, medicul Simona Vlădăreanu, a explicat, pentru MEDIAFAX, că, în ceea ce privește situația adolescentelor care devin mame, riscurile sunt de abandon al copiilor, dar și de apariție a nașterilor premature. „ Ele nu merg la consulturi medicale, practic, lucrurile normale lipsesc cu desăvârșire la categoria aceasta. Din păcate avem de lucrat aici, trebuie să ne educăm semenii”, spune Simona Vlădăreanu.

În același context, ea a precizat că un organism tânăr nu este pregătit să susțină o sarcină, și că din acest motiv, riscul apariției unor malformații pentru făt rămâne unul mare. „Dacă sarcina respectivă nu e monitorizată, ne putem trezi cu o serie de nou-născuți nu doar prematuri, ci cu o serie de malformații cardiace, ale sistemului nervos-central, sistem nervos-periferic, noi promovăm alimentația sănătoasă în sarcini, acidul folic, anumite vitamine, iar dacă un organism tânăr nu e pregătit pentru așa ceva, cu atât mai mult e predispus la a da naștere unor complicații de genul acesta, unor malformații”, a mai afirmat medicul.

Șeful Secției de Neonatologie din cadrul Spitalului Elias informează că faptul că organismul tânăr nu este pregătit să susțină o sarcină poate duce atât la pierdea acesteia, cât și la apariția unor complicații grave, care pot cauza în ultimă instanță chiar decesul.

Medicul a mai precizat și că, la acest moment, educația sexuală rămâne încă un subiect tabu la nivelul instituțiilor de învățământ. „La școală nu se vorbește de educație sexuală, e un subiect tabu. (..) aici corect ar fi să fie informați de persoane delegate să facă lucrul acesta, să vină cu informații pertinente. Tinerii nu au acces. Diriginta nu are în ora ei asemenea lecții, pe altcineva nu poți să te bazezi, medic de școală nu există în școli, dacă există cabinet cu asistenți medical e bine, dar de medici nu poate fi vorba, decât de un medic care are în subordine mai multe școli, licee”, afirmă doctorul.

În ceea ce privește situația femeilor de peste 40 de ani care aleg să devină mame, o sarcină poate comporta mai multe riscuri. „Sarcina este mai greu de ținut, să zicem, peste o anumită vârstă, comportă anumite riscuri atât pentru mamă, cât și pentru făt, și nu întotdeauna acești copii ajung la termen, se nasc mai devreme”, precizează medicul Simona Vlădăreanu.

Medicul a menționat și faptul că, după o anumită vârstă, posibilitatea de a avea un copil pe cale natural scade. În aceste cazuri, fertilizarea poate duce la costuri ridicate atât pentru mama, cât și pentru societate.

„Femeia care are peste 40 de ani are un organism care poate deja să ascundă anumite boli sau suferințe, cum ar fi un diabet care nu a fost pus în evidență, o valoare tensională, hipertensiune arterială, lucruri care pot duce la complicații în cazul unor sarcini, necesitând clar monitorizare și uneori spitalizare, intervenție, tratamente și alte lucruri. Fertilizarea înseamnă o stimulare a organismului feminin cu hormoni, cu alte preparate care, de asemenea cresc riscul pentru a dezvolta anumite complicații „, afirmă Simona Vlădăreanu.

Referitor la femeile de peste 40 de ani care aleg să devină mame, medicul a spus că la bază e vorba de evoluția societății moderne, respectiv de o decizie asumată și gândită, în timp ce, din păcate, pentru cealaltă extremă, a adolescentelor, decizia nu e neapărat personală, situația fiind adesea una ieșită de sub control.