România, sub vizorul UNESCO pentru exploatarea neconformă a pădurilor de fag din Patrimoniul Mondial

Situația din România a fost dezbătută la cea de-a 43-a sesiune a Comitetului patrimoniului mondial UNESCO, care are loc în perioada 30 iunie – 10 iulie, la Baku, în Azerbaidjan.

La sesiune participă o delegație parlamentară condusă de deputatul Ionel Palăr, președintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, din care fac parte deputații Lucian Simion și Sorin Lazăr și senatorul Alexandru Pereș, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul cdep.ro.

Situl „Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei” cuprinde păduri situate în 11 țări europene, printre care și România, care are înscrise opt rezervații naturale și codri seculari.

ISTORIE Povestea regelui viking care a dat numele tehnologiei Bluetooth, folosită astăzi de miliarde de oameni

07:00

INEDIT Cercetătorii au descoperit de ce este încă în viață cel mai bătrân animal terestru din lume. Broasca țestoasă Jonathan are aproape 200 de ani

07:00

În noiembrie 2018, în urma unei sesizări, Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO a cerut lămuriri autorităților române privind operațiunile de exploatare forestieră în pădurile din zonele tampon ale componentelor românești ale sitului. În ciuda asigurărilor date de autoritățile de la București, potrivit cărora exploatările forestiere nu au afectat valoarea universală a pădurilor seculare de fag, oficialii UNESCO au solicitat lămuriri suplimentare și s-au arătat îngrijorați că tăierile de arbori ar putea avea un impact negativ asupra sitului.

„În discuție se află, în principal, zonele tampon din parcurile naționale Domogled-Valea Cernei și Cheile Nerei-Beusnita, unde s-a înregistrat activitate de exploatare forestieră și există temerea că acestea au fost foarte aproape sau chiar adiacente de granițele zonelor componente ale sitului UNESCO. Reprezentanții organismului internațional nu au siguranța că tăierile de arbori nu afectează negativ procesele naturale și, în consecință, valoarea universală a sitului. Personal, sper că nu am fost atât de lipsiți de responsabilitate, încât să periclităm apartenența noastră la acest important obiectiv de patrimoniu UNESCO, pentru o activitate economică pasageră”, spune deputatul Ionel Palăr.

România va fi vizitată de o misiune comună a Centrului pentru Patrimoniul Mondial și IUCN, pentru a fi monitorizată privind regimul de gestionare a zonelor tampon și pentru a se evalua impactul activităților de exploatare forestieră care au avut loc.

Din situl UNESCO „Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei” fac parte următoarele arii protejate din România: Rezervația naturală Izvoarele Nerei din Parcul Național Semenic-Cheile Carașului; Rezervația mixtă Cheile Nerei-Beușnița din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița; Rezervația naturală Coronini-Bedina, rezervația naturală Iauna-Craiova și rezervația naturală Ciucevele Cernei din Parcul Național Domogled-Valea Cernei; Masivul Cozia și Cheile Lotrișorului din Parcul Național Cozia; Codrul secular Șinca; Codrul secular Slătioara; Codrii seculari de la Izvorul Șurii și Preluci situați în rezervația naturală Arcer-Țibleș Bran; Codrii seculari de la Strâmbu-Băiuț.