Românii dau berea pe vin! Și nu pe unul ieftin. Prețul mediu al vinului, în 2019, a crescut cu 7,8%

Date prezentate recent de Nielsen arată că anul trecut, față de 2018, berea a pierdut aproape două puncte procentuale din cota de piață în favoarea vinului și a băuturilor internaționale (gin, whisky, brandy, tequilla, vodcă etc.), iar vinul a preluat 0,9% din totalul transferului de consumatori.

„În 2019, față de 2018, berea a pierdut aproape două puncte procentuale. Aceasta este o valoare destul de mare pentru că aici vorbim în cotă de piață. Nu este vorba de o evoluție în procent volumetric sau procent valoric. Din întreaga cotă de piață a băuturilor alcoolice, berea a pierdut două puncte procentuale, însă aceste puncte procentuale se regăsesc la vin și la băuturile alcoolice internaționale. Acest lucru este foarte încurajator, pentru că 0,9 puncte procentuale pentru vin indică o creștere serioasă și un transfer al consumatorilor dinspre bere înspre vin”, declarat Grigore Cristian Samoilă, client service executive, Nielsen, cu ocazia Viticon, eveniment organizat de Agricover luni, 24 februarie 2020.

Oficialul Nielsen a mai afirmat că vinul alb rămâne pe primul loc în preferințele românilor, chiar dacă vinul roze, mai scump față de media pieței cu circa 38 la sută, se află în plină ascensiune în ceea ce privește cota de piață. Tot în acest context, vinul roșu pare să piardă teren.

„Pe locul I în preferințele românilor este vinul alb, cu o cotă de piață majoritară. Însă, se observă un transfer volumetric, un transfer de cotă de piață volumetrică, dinspre vinul roșu, înspre vinul roze. Vinul roze are un preț mediu cu 38% peste piață. Este un vin care va aduce mai multă valoare decât vinul alb. În medie, prețul vinului alb este cu 14% sub media pieței. Acest lucru se reflectă într-o creștere a cotei de piață valorice mult mai intensă. Vorbim aici de aproape două puncte procentuale în termeni de valoare”, a adăugat reprezentantul companiei.

Samoilă a mai spus că prețul vinului în comerțul modern este cu 11% peste media întregii piețe a României, în condițiile în care în comerțul tradițional, acest indice este cu 13% mai mic.

„Prețul mediu al vinului în comerțul tradițional este cu 13% mai mic. Deși comerțul traditional reprezintă mai puțin de jumătate din piața vinului, el a fost mai dinamic în termeni de valoare. În comerțul traditional avem o creștere de 24,6%, pe când în comerțul modern de doar 10,7%”, se mai arată în studiul Nielsen.

Cum a evoluat vinul din decembrie 2018 spre decembrie 2019, în termeni de volum, valoare și preț mediu, a explicat tot Grigore Cristian Samoilă: „În 2019 față de 2018 avem o creștere valorică de 15,8% și o creștere volumetrică de doar 7,8%. Făcând raportul dintre valoare și volum obținem prețul mediu. Diferența de creștere, faptul că volumul a crescut mai încet decât valoarea, reflectă faptul că a crescut prețul. Prețul mediu, în 2019, a crescut cu 7,8%”.

Vinul sec și cel demisec, dar și cel roze, preferatele bucureștenilor

Potrivit datelor sursei citate, există mișcări în ceea ce privește cotele de piață volumetrică. Acestea s-ar transfera dinspre vinul demidulce, înspre cel sec și demisec.

„Aceste două tipuri de vin (n.r. – sec și demisec) arată o creștere volumetrică. Situația se va reflecta în cota de piață valorică, deoarece vinul sec a crescut cu 1,3 puncte procentuale. Această creștere este semnificativă deoarece nu vorbim de variații procentuale ale valorii, ci de cotă de piață valorică. Acest lucru este explicat de faptul că vinul sec are un indice de preț cu aproape 70% mai mult decât întreaga medie a pieței. O variație în volum se va reflecta ca o variație mare în termeni de valoare”, a precizat reprezentantul Nielsen.

Că românul preferă un vin scump, cu o prezentare premium, o indică și cifrele privind ambalajele. Cantitățile mici de vin în ambalaje din sticlă ar reprezenta noua tendintă.

„Bag-in-box s-a stabilizat la 3,5-3,6%. Este înregistrată însă o creștere a cotei de piață volumetrică pe sticla de sticlă. Acesta este încă un indiciu de premiumizare, faptul că pachetele, tipurile de ambalaje sub-premium, nu mai sunt în creștere. Ne îndreptăm spre ambalaj din sticlă, deși sunt cu 20% mai scumpe decât întreaga medie a vinului”, a afirmat Samoilă. „Cresc pachetele mici, fapt care indică un alt element de premiumizare. Crește sticla de 700-750 ml și, de asemenea, cresc pachetele de sub 300 ml și 500 ml. Aici variația este foarte slabă pentru că fix pe 500 ml nu sunt prea sunt multe produse. Acest lucru indică din nou o premiumizare, pentru că ambele paliere de cantități, și 700-750 ml și sub 500 ml, au un indice de preț mai mare decât media”.

Studiul Nielsen indică faptul că vinul roșu este preferat în regiunea de Nord-Vest a țării, dar și în Vest. Vinul alb este preferat mai mult decât în alte regiuni în Sud și în Nord-Est, iar vinul roze (cu un indice de preț destul de mare) este preferat în București.

Vinul sec este mai preferat în Nord Vest și în Vest, precum și în București. Vinul demisec, pe de altă parte, are valorile de preferință cele mai mari în București, în Sud și în Sud-Vest. În partea de sud a țării există, de asemenea, o preferință mai mare înspre vinul demisec. Demidulcele este preferat mai mult decât în celelalte regiuni în zona de Nord-Est, în zona Moldovei, iar dulcele este cel mai comercializat în V, având 10%.

Păreri contra

De pe o poziție ușor diferită față de afirmațiile celor de la Nielsen, Cătălin Păduraru, reprezentantul României la Organizația Internațională a Viei și Vinului, speră că sectorul vitivinicol românesc va putea nu peste mult timp să comande studii mult mai aprofundate decât cel prezentat de sursa de mai sus.

În viziunea sa, acestea vor putea răspunde exact întrebărilor celor care activează în domeniu, dar și modifica eventualele inerente neînțelegeri ale specificului sectorului vie-vin.

„Ne-ar interesa să testăm limitele posibile într-un context contrafactual – ce-ar fi dacă am testa limita comerțului online? Sau limita comunicării mai intensive la raft prin tehnologia avansată? Cum să testăm acceptanța pentru noile tipuri de ambalaje și în contextul legislativ actual? O firmă de cercetare, fără să aibă sfătuitori din domeniu, nu știe că pe sticla de vin se va pune o taxă care este la greutate și s-ar putea să descurajeze. Pe de altă parte, bag-in-box-ul este văzut de către segmentul de vârstă 18-28 ca foarte eco-friendly. Și, cum angajarea către eco este foarte mare, s-ar putea ca, în curând, acest tip de ambalaj să fie foarte căutat. Nu mai spunem că ar avea o taxă mică pentru că este ușor, pentru că este comprimabil”, a replicat specialistul român în vinuri. „O privire globală ne aruncă în greșeală. Orice străin dacă se uită acum pe studii, spune că în România se vinde vinul alb cu rest de zahăr. În care parte a pieței? Trebuie să facem niște diferențe și astea nu se pot face fără oamenii din industrie”.

Aproximativ o treime dintre români preferă berea, bărbaţii fiind principalii consumatori, iar pe locul doi se situează vinul liniştit, ales de unul din cinci români, urmat îndeaproape de cidru (15,4%), care este preferat mai mult de către femei, se preciza într-un studiu realizat de Reveal Marketing Research.

Conform studiului, berea este cea mai populară alegere. Astfel, 40% dintre bărbaţii români beau o bere cel puţin o dată pe săptămână, în diverse ipostaze, și anunme după serviciu (35,9%), la sărbători (35,7%) sau ca socializare în oraş (30,7%).

Totodată, unul din zece români alege să bea vin aproximativ o dată pe săptămână, cei tineri şi femeile fiind mai activi în acest sens.

În percepţia generală, consumul de vin este asociat cel mai des cu sărbătorile (58%), zilele de naştere (35,2%), degustările (24,3%) şi socializarea în oraş (17,7%).

Sursă foto: Pixabay/imagine cu caracter ilustrativ