Rusia ameninţă în premieră că va opri livrările de gaz în Europa prin conducta Nord Stream 1

Rusia a ameninţat, pentru prima dată de la invazia Ucrainei, că va opri livrările de gaz spre Europa prin conducta Nord Stream 1, transmite bloomberg.com.

Viceprim-ministrul rus Alexander Novak, care este și responsabil cu afacerile energetice, a declarat la televizor că Rusia are dreptul de a întreprinde acțiuni care „oglindesc” sancțiunile impuse economiei ruse.

El a spus că nu a fost luată încă nicio decizie de a opri Nord Stream 1, iar conducta funcționează în prezent „la capacitate maximă”.

Comentariile vin după o zi de fluctuații uriașe pe piețele europene de gaze, prețurile la un moment dat crescând cu aproape 80% pe fondul fricii de întrerupere a aprovizionării din Rusia.

SANCȚIUNI Controale ANPC înainte de Paște: mii de sancțiuni și nereguli descoperite la comercianți

12:26

UTILE Un medic împărtășește 3 obiceiuri simple și sănătoase pentru longevitate ale norvegienilor, renumiți pentru traiul îndelungat

12:16

Dependența Europei de energia rusă a fost un factor cheie în eforturile liderilor continentului de a conveni asupra modului de răspuns la invazia Ucrainei.

Wikipedia / Samuel Bailey

Luna trecută, Berlinul a abandonat proiectul conductei Nord Stream 2, în valoare de 11 miliarde de dolari, iar oficialii Uniunii Europene spun că lucrează la un plan care ar putea reduce nevoile de import ale blocului din Rusia cu aproape 80% în acest an.

Însă, mulți politicieni din UE rămân precauți cu privire la acțiunile imediate, unul dintre motivele pentru care Germania a respins propunerile de interzicere a importurilor de petrol. Cancelarul german Olaf Scholz a declarat luni că petrolul și gazele rusești au „o importanță esențială” pentru economia europeană.

Aproximativ 40% din importurile de gaze din UE și un sfert din petrolul său provin din Rusia. Novak a spus că Rusia are alte opțiuni pentru a-și vinde petrolul dacă SUA și UE interzic importurile rusești și a avertizat că orice astfel de mișcare ar putea avea „consecințe catastrofale pentru piața mondială”, cu prețurile crescând la 300 de dolari barilul sau mai mult.