SÂMBĂTA albă. Obiceiuri și tradiții înainte de Postul Paștelui. Ce ai voie și ce nu ai voie să faci azi

Ultima sâmbătă înainte de Postul Paștelui se numește Sâmbăta albă, din săptămâna brânzei, iar în această zi creștinii își amintesc de o serie de tradiții și obiceiuri.

Sărbătoarea Sfintelor Paști este precedată de unul dintre cele patru posturi mari de peste an, rânduite în Biserica Ortodoxă. Postul Mare sau Postul Sfintelor Paști este chiar cel mai aspru post pentru creștini și durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, devenind, astfel, și cel mai lung post. Lăsatul secului are loc în ultima zi în care se mai poate mânca „de dulce”, scrie Alba 24.

Pentru începutul Postului Sfintelor Paști există două date de lăsat al secului, una pentru carne, Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, care a avut loc anul acesta în 23 februarie, cealaltă pentru lactate, ouă și pește, Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, în 1 martie.

EMISIUNI OFF The Record. Invitat: Victor Ponta, fost premier al României

16:14

TENSIUNI Statele baltice se pregătesc pentru agresiunea Rusiei. O scrisoare trimisă de comisarii UE ridică semne de îngrijorare

16:10

Săptămâna dintre cele două date se numește Săptămâna albă sau Săptămâna brânzei, pentru că, în această perioadă, se mai pot consuma lactate și pește.

În Sâmbăta albă se fac plăcinte și se dau de pomană. Bărbații nu lucrează, fiind în primejdie de căzături, iar femeile nu cos și nu spală cămăși bărbătești. Se împart colăcei, colivă cu lumânări mici și plăcinte, pentru ca cei ce le dau de pomană să aibă ce mânca pe lumea cealaltă.