Scandal la depunerea de coroane în memoria eroilor: Întrebați-l pe Iliescu cine a deturnat Revoluția

Revoluționarii care au participat sâmbătă, în Capitală, la ceremoniile depunerii de coroane în memoria eroilor din 1989 au afișat bannere cu mesaje ca „Întrebați-l pe Iliescu cine a deturnat Revoluția”, ei cerând totodată „lustrarea clasei politice instalate după ’89”.

Organizate de Ministerul Apărării Naționale și Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, ceremoniile militare au început dimineață, la Cimitirul Eroilor Revoluției. Acolo, s-a intonat imnul României, a avut loc o slujbă de pomenire a eroilor și au fost depuse coroane de flori, în prezența a câteva zeci de persoane, între care rude ale victimelor din decembrie 1989.

În jurul orei 12.30, ceremoniile s-au mutat la troița din Piața Universității, unde circulația a fost restricționată temporar pe bulevardul Nicolae Bălcescu, sensul spre Piața Romană. La eveniment au participat militari din Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul” și aproximativ 100 de persoane, între care și un grup de revoluționari, cu două bannere. Pe unul dintre acestea era scris mesajul „Nu mistificați isoria recentă, domnilor istorici. Întrebați-l pe Iliescu cine a deturnat Revoluția din decembrie 1989, cine sunt vinovații pentru victime, cine sunt vinovații pentru mineriade, când se vor repara prejudiciile. Vrem adevărul. Semnat: Un supraviețuitor”, iar prin celălalt banner se cerea „lustrarea clasei politice instalate după ’89”.

FINANCIAR Angajații companiei care dezvoltă Grand Theft Auto VI vor să-și creeze sindicat după concedierile în masă de anul trecut

01:58

RĂZBOI Netanyahu anunță staționarea permanentă a trupelor israeliene în sudul Libanului până când Hezbollah nu va mai reprezenta o amenințare pentru Israel

23:54

Și în Piața Universității, depunerea coroanelor a fost precedată de o slujbă religioasă. În momentul în care militarii au început să depună coroane lângă lumânările aprinse tot în memoria erorilor, câteva persoane au început să strige „Rușine să vă fie!”, fiind interpelate de alte voci din mulțime – „Bă, suntem români, n-avem cum să spunem asta”.

Ceremonii similare sunt programate, tot sâmbătă, la placa de comemorare din fața Sălii Dalles, unde, încă de dimineață, au fost aprinse lumânări pentru cei căzuți în decembrie 1989. Ulterior, vor fi depuse coroane și la troița din Piața Romană.

Duminică, vor fi depuse coroane la Monumentul pentru Cinstirea Eroilor Revoluției din Piața Revoluției și la sediile radioului și televiziunii publice, iar luni, în organizarea Jandarmeriei Române, la Monumentul Eroilor Jandarmi de la Aeroportul „Henri Coandă”.

Revoluția din 1989, care a dus la căderea regimului Ceașescu, a început în Timișoara, la jumătatea lunii decembrie, cu proteste față de încercarea autorităților de a-l evacua pe pastorul reformat László TÅ‘kés. Manifestațiile de stradă, la care autoritățile au ripostat inclusiv cu focuri de armă, s-au transformat în protest față de regimul dictatorial, al cărui ecou a ajuns în București în 21 decembrie. Atunci, după o adunare populară la care Nicolae Ceaușescu spera să calmeze spiritele anunțând câte 100 de lei în plus la salariile clasei muncitoare, mii de bucureșteni au protestat în centrul Capitalei, mișcarea de stradă fiind reprimată cu gloanțe și arestări.

O zi mai târziu, în 22 decembrie, bucureștenii au ieșit din nou în stradă, în număr mult mai mare, estimat la câteva zeci de mii, care au ocupat piața din fața Comitetului Central al Partidului Comunist și l-au determinat pe Ceaușescu să părăsească sediul CC cu un elicopter.

După fuga dictatorului, manifestanții au ocupat atât Comitetul Central, cât și sediul televiziunii publice, în jurul orei 12.30, acesta fiind momentul – considerat simbolic – al victoriei Revoluției. Din seara zilei de 22 decembrie, starea de euforie generală a fost înlocuită de haos odată cu atacarea cu focuri de armă a unor instituții publice de către indivizi necunoscuți, numiți generic „teoriști”. Timp de câteva zile, străzile din București, dar și din multe orașe din țară, au fost patrulate de militari și voluntari, iar schimburile de focuri cu „teroriștii” au făcut victime.

Războiul de stradă cu inamici a căror identitate rămâne și astăzi, cel puțin în parte, necunoscută s-a încheiat în 25 decembrie, când Nicolae Ceaușescu și soția lui, Elena, prinși la Târgoviște, au fost executați în urma unui proces sumar judecat de un tribunal militar.

(Serviciul Foto al agenției MEDIAFAX vă pune la dispoziție imagini)